O hotărâre recentă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) stabileşte că simpla prezenţă a substanţelor interzise în organismul unui şofer nu este suficientă pentru încadrarea faptei ca infracţiu...

Instanţa supremă a decis că este nevoie să se probeze faptul că substanţele psihoactive au alterat efectiv capacitatea de a conduce. Potrivit acestei interpretări, pentru a fi pus sub acuzare, conducătorul auto trebuie să fi prezentat atât rezultat pozitiv în probele biologice, cât şi o diminuare semnificativă a aptitudinilor necesare manevrării autovehiculului, relatează Agerpres.

Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a subliniat că această orientare a ÎCCJ reprezintă o evoluţie firească în sistemul judiciar, în condiţiile în care existau deja diferenţe de abordare în practica instanţelor:

"Această decizie intervine în mecanismul de uniformizare a practicii judiciare, care este prevăzut de Codul de procedură penală. (...) Ce trebuie însă înţeles este faptul că această decizie vine ca o normalitate a activităţii organelor judiciare, pentru că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este chemată să folosească aceste instrumente, ori de câte ori se constată în practică faptul că există valenţe diferite de interpretare pentru situaţii care au un caracter similar sau identic. În această materie a articolului 336 alin. 2, unde s-a conturat această decizie obligatorie din perspectiva cerinţelor esenţiale ale elementului material al infracţiunii respective, se constata în practică existenţa unor divergenţe de jurisprudenţă şi atunci s-a intervenit prin acest mecanism", a explicat oficialul, într-un interviu acordat AGERPRES.

Anterior, simpla detectare a unor substanţe psihoactive în sângele unui conducător auto putea duce la deschiderea unui dosar penal, însă fără o evaluare detaliată a impactului real asupra abilităţilor de a şofa. Prin noua hotărâre, ÎCCJ a introdus un criteriu suplimentar, şi anume dovedirea faptului că şoferul a fost efectiv incapabil să conducă în condiţii normale.

Ministrul Radu Marinescu a mai precizat că Ministerul Justiţiei monitorizează evoluţiile de la nivelul instanţelor şi că, în funcţie de felul în care noua decizie se va reflecta în soluţiile pronunţate, se va avea în vedere o posibilă ajustare a cadrului legislativ:

"Urmează să vedem la nivelul jurisprudenţial şi analizăm cu foarte mare atenţie aceste posibile evoluţii ale jurisprudenţei, modul de punere în aplicare, pentru că organele judiciare vor pune în aplicare, această decizie nu va cunoaşte norme de interpretare sau altceva. În raport de modul cum se va repercuta asupra jurisprudenţei, Ministerul Justiţiei va analiza prin comunicare, prin dialog, printr-un grup de lucru, pe această chestiune, dacă este nevoie de modificarea legislaţiei şi, dacă va fi nevoie, vom face acest lucru. Important este ca, şi este o proiecţie a programului nostru de guvernare, toate deciziile - CCR, CJUE, RIL, care au fost pronunţate, să fie raportate la nivelul şi conţinutul legislaţiei actuale, pentru a le integra, a le absorbi în corpul normelor şi astfel a avea o legislaţie clară, limpede, accesibilă", a subliniat el.

Decizia Înaltei Curţi clarifică o problematică importantă pentru sistemul juridic, dar şi pentru siguranţa rutieră, pentru că aduce un plus de rigoare în cazurile de infracţiuni rutiere asociate consumului de droguri. ÎCCJ a exprimat explicit condiţia esenţială privind afectarea capacităţii de a conduce:

"Consumul de substanţe psihoactive la volan este infracţiune doar dacă se demonstrează că aceste substanţe au afectat capacitatea şoferului de a conduce, a decis luni Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie."

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News