Emmanuel Macron, sub presiune să numească un nou prim-ministru în această săptămână

Autor: Tiberiu Vasile

Președintele francez, Emmanuel Macron, se află sub presiune să numească un nou prim-ministru în această săptămână, după ce conservatorul demis Michel Barnier a avertizat că orice guvern viitor va trebui să se confrunte cu provocările datoriei publice și ale diviziunilor profunde din societate.

Guvernul condus de Barnier a ținut ultima ședință de cabinet alături de Macron miercuri, după ce s-a prăbușit în urma unui vot de neîncredere săptămâna trecută.

Prăbușirea guvernului l-a lăsat pe Macron confruntându-se cu cea mai gravă criză politică a celor două mandate de președinte

Potrivit Le Monde, Barnier i-a mulțumit lui Macron pentru „schimburile directe” pe care le-au avut pe parcursul celor trei luni în care a condus o coaliție minoritară. Totuși, el a avertizat cu privire la „diviziunile sociale, teritoriale și rurale” care fracturază Franța, precum și la „un sentiment de abandon” resimțit de mulți cetățeni în domenii precum justiția, educația, criminalitatea, sănătatea și agricultura.

Barnier a mai subliniat că datoria financiară a Franței este o „realitate” cu care orice nou guvern va trebui să se confrunte.

Macron a convocat săptămâna aceasta lideri din diferite părți ale spectrului politic – inclusiv socialiști, centriști și dreapta din cadrul partidului Les Républicains – în încercarea de a forma ceea ce el a numit un „guvern de interes național”. Partidul de extremă dreapta al Marinei Le Pen, Rassemblement National, și partidul de stânga La France Insoumise (LFI) condus de Jean-Luc Mélenchon nu au fost invitate.

Maud Bregeon, purtătoarea de cuvânt a guvernului demisionar, a declarat că se iau în considerare două opțiuni. Prima ar fi „lărgirea” alianței existente între centriști și dreapta, ceea ce sugerează că unii politicieni din stânga ar putea adera la guvern.

A doua opțiune ar fi realizarea unui acord cu partidele de opoziție din stânga, pentru a nu sprijini nicio moțiune de cenzură – chiar dacă acestea nu ar face parte din guvern.

Prăbușirea guvernului l-a lăsat pe Macron confruntându-se cu cea mai gravă criză politică a celor două mandate de președinte.

De când a convocat alegeri anticipate, fără un rezultat clar, în luna iunie, parlamentul francez a fost divizat între trei grupuri, fără o majoritate absolută. O alianță de stânga a obținut cele mai multe voturi, dar nu a atins majoritatea absolută; gruparea centristă a lui Macron a suferit pierderi, dar rămâne în picioare; iar Rassemblement National a câștigat locuri, dar a fost împiedicată să preia puterea prin voturile tactice ale stângii și centrului.

Marine Tondelier, liderul Verzilor și membru al alianței de stânga, a declarat săptămâna aceasta că Macron și gruparea sa nu sunt pregătiți pentru niciun „compromis sau concesie”.

Macron spera să atragă socialiștii, Verzii și comuniștii din alianța lor de stânga cu LFI, dar liderii lor de partid au insistat că un nou prim-ministru ar trebui să fie desemnat din partea stângii.

Miercuri, liderul Partidului Socialist, Olivier Faure, s-a pronunțat împotriva posibilei numiri ca prim-ministru a aliatului centrist al lui Macron, François Bayrou, care a fost menționat ca un posibil candidat.

Faure a declarat pentru BFMTV că Bayrou, în vârstă de 73 de ani, ar întruchipa „continuitatea” și că își dorea să vadă un prim-ministru „din partea stângii”.

Liderii partidelor au spus că președintele a promis că va numi un prim-ministru în termen de 48 de ore. Însă un purtător de cuvânt al guvernului a declarat că Macron nu a oferit niciun termen concret.

Guvernul demisionar a anunțat un proiect de lege special care să permită statului să colecteze taxe începând cu 1 ianuarie, pe baza reglementărilor din acest an, și să evite o oprire a activității. Prima sarcină a noului guvern va fi să prezinte o lege a bugetului corespunzătoare pentru anul 2025 și să obțină o aprobare în parlament, conform The Guardian.