Acţiunea de monitorizare a fost organizată sub coordonarea Convenţiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR).
Potrivit unui comunicat de presă transmis vineri AGERPRES de către ministerul de resort, cele două instituţii din România prelevează probele şi pun la dispoziţie echipamentele necesare derulării acestei expediţii.
Obiectivul cheie al Expediţiei Comune este acela de a colecta date relevante privind calitatea indicatorilor fizico-chimici şi biologici ai fluviului Dunărea şi îşi propune să realizeze o acţiune de monitorizare investigativă, precum şi activităţi de cercetare referitoare la starea ecologică şi chimică a apei, sedimentelor, suspensiilor şi biotei prin analiza indicatorilor biologici, chimici, fizico-chimici, hidromorfologici şi microbiologici pe toată lungimea fluviului Dunărea.
În acest context, în perioada 27 iunie - 20 iulie 2019 s-au desfăşurat principalele activităţi ale acţiunii de supraveghere (Joint Danube Survey 4 - JDS4), demers ce reprezintă unul dintre cele mai cuprinzătoare proiecte de monitorizare investigativă a unui curs de apă de suprafaţă derulat în lume, în prezent.
De asemenea, în intervalul 8 - 20 iulie 2019, echipele formate din specialiştii ANAR şi ai Administraţiilor Bazinale de Apă au prelevat cea mai mare parte a probelor de biologie şi parte din probele de chimie din cele opt secţiuni de monitorizare desemnate pe tronsonul românesc al Dunării - Baziaş, Gruia, Pristol, Giurgiu, Chiciu, Giurgiuleşti, Reni şi Vâlkov. Astfel, au fost prelevate probe de fitoplancton, fitobentos, macronevertebrate acvatice, macrofite acvatice, ihtiofaună (atât pentru analiza din punct de vedere al stării ecologice, cât şi probe de biotă pentru analiza micropoluanţilor organici), probe de apă, sedimente şi organisme pentru analizele de ADN şi probe de apă pentru analiza indicatorilor fizico- chimici generali.
Ministerul de resort menţionează că, la finalul acestui an, în luna noiembrie, prin coordonatorii naţionali, rezultatele analizelor efectuate în cadrul laboratoarelor ANAR vor fi centralizate şi raportate.
"(...) pe parcursul desfăşurării expediţiei au fost prezente pe teritoriul României şi câteva echipe internaţionale care au prelevat probe de microbiologie şi probe pentru analizele chimice. În aplicaţia în care sunt încărcate în timp real toate eşantioanele prelevate în expediţie, echipa naţională a României a încărcat, până în prezent, un număr de 105 probe, acestea urmând a fi completate cu probele de fitoplancton ce vor fi prelevate, în cele opt secţiuni, şi în lunile august şi septembrie", notează sursa citată.
În cadrul aceleiaşi expediţii JDS4 s-au derulat şi activităţile de prelevare pentru analiza microplasticelor (în data de 25 iunie 2019) şi prelevare de probe de apă subterană (în data de 10 iulie 2019), la Giurgiu.
Principalele rezultate aşteptate a fi obţinute în urma desfăşurării expediţiei JDS4 sunt: obţinerea unei platforme independente de date şi informaţii la nivelul bazinului hidrografic al Dunării în vederea îmbunătăţirii practicilor de monitoring privind apa de suprafaţă, testarea şi compararea metodologiilor naţionale de analiză şi evaluare pentru elementele de calitate biologice şi hidromorfologice în vederea armonizării lor ulterioare, precum şi o platformă interactivă cu informaţii tehnice pentru prelevarea şi evaluarea elementelor biologice de calitate.
În plus, sunt monitorizate trei problematici speciale cu sprijinul experţilor internaţionali, respectiv: aplicarea metodelor pe bază de efect/screening non-ţintă (analize chimice), testarea ADN-ului de mediu - o metodă utilizată pentru a detecta ADN-ul eliberat de un organism în mediu (în acest caz, în Dunăre) şi monitorizarea microplasticelor.
ANAR, instituţie aflată în coordonarea Ministerului Apelor şi Pădurilor, asigură buna derulare a tuturor activităţilor specifice, fiind responsabilă, la nivel naţional, de buna desfăşurare a expediţiei JDS4. Datele produse de toate echipele naţionale vor fi colectate într-o bază comună, la nivelul ICPDR, fiind stabilită şi codificarea unică a secţiunilor şi probelor pentru toate elementele investigate.
Totodată, o noutate în această expediţie o reprezintă şi utilizarea de către experţii care vor efectua prelevările de probe a unei aplicaţii speciale, ODK (Open Data Kit) care transmite în timp real datele privind coordonatele geografice ale secţiunii de prelevare (inclusiv o fotografie a acesteia), precum şi alte date şi informaţii necesare descrierii complete a secţiunii de prelevare şi a condiţiilor existente la momentul prelevării.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
