Turcia reține sute de opozanți ai lui Erdogan, într-o campanie împotriva "caracatiței" corupției

Autor: Tiberiu Vasile

Într-un context politic din ce în ce mai tensionat, autoritățile turce au lansat o amplă campanie de investigații care a dus la reținerea a peste 500 de persoane în doar nouă luni - majoritatea din rândul principalului partid de opoziție, Partidul Republican al Poporului (CHP). Potrivit unei analize Reuters, valul de arestări s-a intensificat brusc în ultimele săptămâni, iar amploarea demersului generează îngrijorări serioase privind starea democrației în Turcia.

Președintele Recep Tayyip Erdogan susține că acțiunea autorităților are ca scop demantelarea unei rețele corupte pe care o compară cu „o caracatiță” ale cărei tentacule se extind în întreaga țară și dincolo de frontierele naționale. Totuși, investigațiile au vizat exclusiv administrațiile locale conduse de CHP, formațiune secularistă fondată de Mustafa Kemal Atatürk, iar partidul respinge categoric acuzațiile de corupție, susținând că sunt un pretext pentru a suprima opoziția democratică.

Au fost reținute 14 persoane care dețin funcția de primar sub sigla CHP, iar peste 200 de membri ai partidului sau oficiali locali se află în arest preventiv

Operațiunea judiciară, pornită din Istanbul, s-a extins în numeroase alte orașe - inclusiv Izmir, Adana, Antalya și Adiyaman - toate administrate de CHP și câștigate în alegerile locale din martie anul trecut, un scrutin marcat de înfrângerea istorică a partidului prezidențial AKP.

Printre cei vizați se află și Ekrem Imamoglu, primarul Istanbulului și figura-cheie a opoziției, care a fost încarcerat în martie și așteaptă judecarea într-un caz de presupusă corupție. Imamoglu, considerat principalul rival politic al lui Erdogan, este văzut drept un potențial candidat la președinție și conduce în unele sondaje, chiar și de după gratii. Arestarea sa a provocat proteste de stradă și a avut un impact imediat asupra economiei, generând o depreciere rapidă a lirei turcești.

Potrivit documentelor analizate de Reuters, până în prezent au fost reținute 14 persoane care dețin funcția de primar sub sigla CHP, iar peste 200 de membri ai partidului sau oficiali locali se află în arest preventiv sau sub supraveghere la domiciliu. Cifrele indică un total de peste 500 de persoane anchetate de la începutul operațiunii în octombrie 2024, dintre care cel puțin 202 au fost reținute doar în ultima săptămână.

Deși guvernul insistă că justiția acționează independent, vocile critice susțin că ancheta are un caracter politic clar și că este folosită ca instrument de intimidare. Ertugrul Gunay, fost ministru al culturii și turismului în guvernele Erdogan între 2007 și 2013, a declarat că investigațiile sunt „folosite pentru erodarea adversarilor politici, nu pentru a clarifica fapte reale”. Gunay a părăsit partidul aflat la guvernare în urma represiunii din timpul protestelor de la Gezi Park și avertizează că actualul val de arestări merge chiar mai departe decât atunci, vizând direct o forță politică aflată în creștere.

Ancheta ridică întrebări serioase

Autoritățile, pe de altă parte, acuză CHP că încearcă să evite asumarea responsabilității pentru neregulile interne și neagă categoric orice amestec politic. „Este o procedură judiciară, nu un proces politic. Nu ne implicăm în niciun fel,” a afirmat Erdogan în fața parlamentarilor AKP, miercuri.

Cu toate acestea, ancheta ridică întrebări serioase. Analiza Reuters arată că în cele 14 districte ale Istanbulului aflate sub conducerea AKP nu a fost inițiată nicio anchetă. În schimb, în zonele administrate de CHP, s-a mers până la reținerea avocatului lui Imamoglu, Mehmet Pehlivan, și el acuzat de legături cu o structură infracțională - acuzație pe care o respinge. Acesta susține că autoritățile încearcă să incrimineze până și dreptul fundamental la apărare juridică.

Procurorii nu au formulat încă rechizitorii oficiale în dosarele cele mai sensibile. Într-un caz concret, documente consultate de Reuters arată că Imamoglu este acuzat de legături cu un grup de persoane care s-ar fi întâlnit într-o cafenea pentru a discuta despre mite. Unul dintre „indiciile” folosite de anchetatori este faptul că telefonul său s-a conectat la aceeași antenă GSM ca telefoanele celor implicați - de peste 150 de ori. Imamoglu a explicat că locuința sa era în apropierea acelui loc, iar conexiunea la aceeași rețea era firească.

În paralel, cel puțin 36 de persoane - în mare parte oameni de afaceri care colaborau cu primăriile vizate - au fost audiate în închisoare și au oferit o a doua declarație în baza legii „căinței eficiente”. Ulterior, 32 dintre aceștia au fost eliberați sub control judiciar. Mărturiile lor au condus la extinderea listei suspecților, arată declarațiile procurorilor.

Guvernul încearcă să respingă acuzațiile că ar viza doar adversarii politici, publicând o listă cu foști primari AKP care ar fi fost condamnați în alte dosare. Însă, spre deosebire de cazurile actuale, acei edili fuseseră deja înlăturați din funcție la momentul deschiderii investigațiilor și nu au fost arestați preventiv.

"O lovitură împotriva partidului lui Atatürk"

O înregistrare difuzată de televiziunea publică TRT, care ar arăta un viceprimar CHP din Antalya primind mită, a fost singurul incident în care partidul a anunțat că va investiga intern, dar liderii CHP resping vehement toate celelalte acuzații, considerând că sunt parte dintr-un efort mai larg de delegitimare.

Președintele CHP, Ozgur Ozel, a denunțat arestările ca pe „o lovitură împotriva partidului lui Atatürk”, într-un discurs rostit duminica trecută. Declarațiile sale i-au atras, la rândul lor, o anchetă penală, fiind acuzat de insultarea președintelui.

Turcia a cunoscut valuri de represiuni politice în trecut, în special împotriva liderilor pro-kurzi, a societății civile și a armatei, mai ales după 2013. Totuși, până acum, CHP fusese relativ ocolit de astfel de campanii. Deși alegerile prezidențiale sunt programate abia pentru 2028, se speculează că Erdogan ar putea încerca să le devanseze, pentru a-și asigura un nou mandat - ceea ce ar presupune fie o reinterpretare a actualei Constituții, fie o modificare a regulilor privind limitele mandatului prezidențial.

În acest peisaj politic încordat, justiția pare să fi devenit noul câmp de luptă dintre putere și opoziție - cu efecte profunde asupra democrației turce și asupra relațiilor cu Occidentul, care, în ciuda îngrijorărilor, continuă să manifeste o reacție rezervată, potrivit Reuters.

CITEȘTE ȘI: Primarul arestat al Istanbulului, Ekrem Imamoglu, devine cetățean de onoare al Parisului