€ 4.8280
|
$ 4.4671
|
Coronavirus - COVID 19
România în stare de urgență
-
confirmate
-
vindecate
-
decese
Sună-ne (Luni - Vineri, 09:00 - 18:00) sau scrie-ne la numărul 0772.264.642 sau la adresa de e-mail [email protected] și pune intrebări despre coronavirus, situații sociale, medicale, suport psihologic. Semnalează situații deosebite.

EXCLUSIV  Statul de drept în Uniunea Europeană. Cum arată cu adevărat situația în Europa. Dezbatere la Bruxelles

Bogdan Bolojan / 05 feb 2020 / 22:55

Parlamentul European a găzduit la Bruxelles o dezbatere pe tema statului de drept în Uniunea Europeană. Evenimentul a fost organizat de europarlamentarul Maria Grapini, iar specialiștii au adus în discuție noutăți precum inițiativa prin care Uniunea Europeană urmează să implementeze un mecanism unic de cooperare și verificare, aplicabil tuturor țărilor membre. De asemenea au fost făcute remarci cu privire la România și numărul uriaș de sesizări la CEDO făcute de conaționali pentru nerespectarea dreptului la un proces corect, care plasează țara noastră într-un top nu tocmai onorabil, după Rusia, Turcia sau Ucraina. 

Liderul delegației române din cadrul Grupului S&D, Dan Nica spune că în acest moment Comisia Europeană gândește un mecanism care va fi aplicat în toate țările membre astfel încât respectarea statului de drept să poată deveni măsurabilă. 

„Este un subiect extrem de important și la ordinea zilei din câteva motive pe care unii nu le știu: un prim motiv ar fi acela că în acest moment Comisia Europeană se pregătește să ceară introducerea unui mecanism de cooperare și verificare care să fie aplicabil tuturor statelor membre. De ce se dorește acest lucru? Pentru un motiv pe care mulți îl intuiesc ușor: pentru a evita discuțiile privind dublul standard. Se dorește ca tot ceea ce este interzis la nivelul UE să fie interzis pentru fiecare țară, iar ceea ce este permis, să fie permis pentru fiecare stat membru. Acest lucru a fost cerut de Parlamentul European. Evaluarea statului de drept din fiecare stat membru să poată fi făcută ușor, pe înțelesul fiecăruia, astfel încât orice cetățean să nu aibă nevoie de cunoștințe de drept și să poată să analizeze dacă o măsură este corectă sau nu. Acest lucru elimină și este de fapt unele dintre principalele motive care au dus la creionarea acestei intenții de a fi mult mai transparenți și de a avea un mecanism unic pentru toate statele membre ale Uniunii Europene,” a spus Dan Nica.

Statul de drept ridică probleme și la nivelul altor țări din Uniunea Europeană, acolo unde interpretările dau naștere unor adevărate controverse care au ecouri în toată Europa. Europarlamentarul spaniol Domenec Ruiz Devesa, coordonatorul comisiei pentru afaceri constituționale din PE, a dat exemplul Cataluniei. 

„Nu putem înțelege democrația fără noțiunea de stat de drept. Spun asta pentru că vin din Spania și am avut o problemă serioasă în Catalunia, acolo unde partidele care au cerut independență nu reprezintă mai mult de 14% din numărul celor care au votat. Cu toate acestea, s-au gândit că pot cere independență. Ei au spus că democrația este despre vot, 'dacă e democrație, lăsați-ne să votăm. Dacă nu ne lăsați să votăm, ne vom vota pe noi și apoi vom avea democrație'. Dar democrația nu poate funcționa fără reguli. În primul rând este despre a discuta, despre a delibera, despre reprezentativitate și foarte important, despre a respecta Constituția. Trebuie să fim dincolo de ideea că poate fi democrație acolo unde există o deconectare de la statul de drept,” a spus europarlamentarul spaniol Domenec Ruiz Devesa. 

Ce este de fapt statul de drept? Cazul României

 

Profesorul Gregory Thuan Dit Dieudonne, avocat în baroul din Strasbourg a vorbit despre ce înseamnă de fapt statul de drept și a adus în discuție și câteva date referitoare la România. 

 „Statul de drept este unul dintre cele trei piloni pe care s-a fondat Uniunea Europeană, alături de democrație și  de protejarea drepturilor fundamentale ale omului. Statul de drept include principii precum legalitate, respectul pentru drepturile fundamentale, separarea puterilor, egalitate, independența, calitatea și eficiența sistemului national de justiție. Statul de drept este cu siguranță un miez al trecutului, prezentului și viitorului Uniunii Europene. (...)

Revenind la contextul României: MCV-ul a fost o măsură temporară introdusă în 2007, iar acum după 13 ani este încă activ. Ultimul raport, cel de anul trecut a fost cu adevărat devastator. În loc de 12 recomandări, acum aveți 12 + 8.  România a fost somată practic să blocheze toate legile din sistemul de justiție, folosirea excesivă a ordonanțelor de urgență, lipsa de comunicare și înființarea secției pentru infracțiunile din Justiție, care este de asemenea un subiect controversat. (...)

România are peste 9500 de plângeri la CEDO, ceea ce este un număr uriaș raportat la populație. Sunteți în top, imediat după, Rusia, Ucraina, Turcia și Polonia. Majoritatea dintre ele se referă la articolul 6, adică la asigurarea unui proces corect, a spus profesorul Gregory Thuan Dit Dieudonne.

Cine plătește pentru procesele pierdute de România la CEDO? 

 

Maria Grapini a intervenit în cadrul discuției și a spus că nu i se pare just ca despăgubirile care ajung uneori la sume uriașe să fie plătite din bugetele naționale, fără ca vinovații, cei care au produs nedreptatea reclamată la CEDO, să fie trași la răspundere. 

„Eu, ca român, regret că țara mea pierde foarte multe procese la CEDO. Despăgubirile sunt plătite de la bugetul național, din buzunarul cetățenilor și nu sunt trași la răspundere cei care au dat acele decizii greșite la nivel național. O să apelez din nou la noul comisar pe Justiție pentru că în mandatul trecut am solicitat doamnei comisar Jourova să avem o reglementare europeană pentru responsabilitatea magistraților, având în vedere libera circulație, având în vedere că o companie se poate judeca în trei state membre. Cert este că bugetele naționale pot sărăci dacă nu avem decizii care să respecte drepturile omului. Vreau să fiu clară: dreptul la apărare al cetățeanului trebuie să existe. Nu pot să mă abțin și dau exemplul Finlandei, acolo unde un medic de naționalitate română, o mamă care se luptă cu justiția de ani de zile  și nu are dreptul la o apărare corectă. Toate demersurile mele nu au dat rezultate și nu și-a putut recupera copiii instituționalizați. Acolo nu se respectă legea finlandeză, care prevede că la 12 ani copiii pot merge în instanță să-și prezinte poziția și să aleagă cu cine vrea să rămână," a spus Maria Grapini.

La dezbaterea din Parlamentul European au participat de asemenea eurodeputați din Franța, Belgia, Polonia, România, Cehia, directorul general și șeful de unitate de la OLAF, reprezentanți ai comisiei pentru afaceri constituționale, Pierre Ludovic, membru al cabinetului pe justiție, Didier Reynders, avocați din baroul din Bruxelles, reprezentanți ai Reprezentanței Permanente a României la UE, Reprezentanța Permanentă a Ungariei la UE.

Printre cei care au cuvântul s-au numărat și europarlamentarii Carmen Avram, Tudor Ciuhodaru, politologul Sarmiza Andronic, jurnaliștii Răzvan Savaliuc și Marius Ghilezan. 

Discuția a atins pe alocuri tematici tehnice, dar a atras și întrebări și remarci din partea celor care au asistat la discuții. 

"Sunt bucuroasă că am ales să fac această dezbatere. S-a dovedit că instituțiile europene mai au mult de făcut pentru transparență în deciziile luate, guvernele statelor membre în respectarea propriilor constituții și justiția în respectarea principiilor de prezumția de nevinovăție, dreptul cetățeanului la apărare și la procese echitabile. Sper ca fiecare parte să-și facă treaba în slujba cetățenilor. Eu am solicitat eliminarea dublei măsuri în analizele făcute de instituțiile europene și de respectarea democrației reprezentative din fiecare țară și a constituțiilor naționale. Viitorul Europei depinde de încrederea cetățenilor în instituțiile europene, în justiție și în instituțiile democratice din propriile țări", a spus Maria Grapini la finalul conferinței. 

(w670)

[citeste si]

Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


dcn.n-nxt.25