O criză financiară de proporții istorice zguduie piețele globale

Piețele financiare din întreaga lume au suferit o prăbușire dramatică, comparabilă cu cele mai întunecate episoade economice ale secolului. În doar câteva zile, au fost șterse peste 10.000 de miliarde de dolari din capitalizarea bursieră globală. Cauza principală: o escaladare fără precedent a tensiunilor comerciale, alimentată de noile tarife vamale impuse de președintele american Donald Trump.

Investitorii au intrat în panică, declanșând o avalanșă de vânzări pe toate piețele – de la Wall Street până în piețele emergente din Asia și America Latină. Grafic după grafic, declinul este evident, iar istoria pare să se repete, conform Reuters.

Wall Street în picaj: pierderi record pentru S&P 500

Bursa americană a resimțit din plin șocul economic. Indicele S&P 500 a pierdut peste 10% în doar două zile de tranzacționare, un declin nemaiîntâlnit din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Scăderea rivalizează cu marile crize ale ultimelor decenii – 1987, 2008, 2020.

„A existat un fel de nuntă toxică între creșterea economică din SUA și piețele de acțiuni”, a declarat Kevin Thozet de la Carmignac. În contextul în care gospodăriile americane au economii reduse, dar expunere mare pe piața bursieră, efectele colapsului vor fi resimțite rapid în consum și în economia reală.

Frica atinge cote alarmante: Indicele VIX explodează

Indicele VIX, cunoscut și ca „barometrul fricii” de pe Wall Street, a trecut de pragul psihologic de 45 – cel mai ridicat nivel din pandemie încoace. Europa nu este mai ferită: indicele de volatilitate Euro STOXX a înregistrat cea mai mare creștere zilnică de la criza financiară din 2008.

Această volatilitate extremă sugerează că investitorii nu doar că fug de risc, dar nu mai găsesc nici refugii stabile, alimentând și mai mult panicile de pe burse.

Băncile, primele victime: acțiunile se prăbușesc cu până la 20%

Sectorul bancar global este cel mai afectat. În doar trei zile, acțiunile băncilor europene și japoneze s-au prăbușit cu aproximativ 20%. În Europa, optimismul recent legat de creșterea fiscală a Germaniei a fost șters complet de pe tabloul de tranzacționare, iar titlurile bancare au înregistrat cea mai mare scădere de la începutul pandemiei COVID.

Așteptările privind scăderea dobânzilor – deși în teorie un sprijin pentru piețe – sunt percepute acum ca semnale clare ale unei recesiuni iminente, ceea ce lovește direct în încrederea față de sistemul bancar.

Petrolul scade vertiginos: Brent-ul atinge minimele ultimilor patru ani

Prețul petrolului Brent a scăzut cu aproape 15% în trei zile – cel mai mare declin de la începutul pandemiei. Scăderea reflectă temerile legate de cererea globală, într-un context de încetinire economică generalizată.

Piețele încep să înțeleagă că protecționismul și tarifele ridicate vor reduce activitatea industrială și vor frâna comerțul internațional – ceea ce se traduce automat printr-o cerere mai mică de energie.

Dolarul australian și dong-ul vietnamez, în picaj

Pe piețele valutare, dolarul australian a înregistrat cea mai mare scădere de două zile din ultimii cinci ani, în timp ce dong-ul vietnamez a atins un minim istoric. Australia, profund expusă la economia chineză, a fost lovită indirect de tensiunile comerciale. Dolarul său este adesea considerat un substitut pentru yuanul chinezesc, iar presiunea asupra acestuia s-a accentuat brusc.

În Vietnam, exportator de top către SUA, efectele au fost și mai dure: Trump a impus tarife de 46% asupra produselor vietnameze, generând un șoc financiar major. Bursa de la Hanoi s-a prăbușit, iar moneda națională a scăzut cu 5% într-un interval foarte scurt.

Piețele emergente și de frontieră – sub asediu

Obligațiunile suverane ale țărilor din piețele de frontieră – precum Pakistan, Sri Lanka și Angola – s-au depreciat rapid, atingând niveluri critice. În cazul Pakistanului, obligațiunile s-au tranzacționat la prețuri care indică riscuri majore de default.

Aceste țări, deja vulnerabile economic, sunt lovite dublu: pe de o parte, de tarifele impuse de SUA, iar pe de altă parte, de creșterea costurilor de finanțare. Pentru multe dintre ele, redresarea post-COVID pare deja un vis îndepărtat.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News