DNA, RECUPERARE PREJUDICII. Kovesi: Să ne gândim ce s-ar face în România cu un miliard de euro

Irina Constantin / 06 Martie 2018 / 11:02 Salveaza PDF Comentarii
Laura Codruța Kovesi
Descriere foto: Laura Codruța Kovesi

Laura Codruța Kovesi, procuror-șef DNA, a vorbit, marți, despre recuperarea prejudiciilor din dosarele DNA. 

Iată declarațiile șefei DNA despre recuperarea prejudiciilor: 

Recuperarea prejudiciilor, prevenire fapte de corupție

Când vorbim de recuperarea prejudiciilor, trebuie să avem în vedere faptul că nu doar condamnarea poate să ducă la o prevenire a faptelor de corupție, ci în ultima perioadă se pare mai mult recuperarea prejudiciilor și confiscarea sumelor obținut ilicit poate să ducă la acest rezultat. Am citit un studiu european în urmă cu câțiva ani în care una dintre concluzii era aceea că inculpații preferă să petreacă o parte de timp în pușcărie, dar să nu li se confiște averile, lucru care pare să se confirme în ultima perioadă de timp. (...) Am considerat întotdeauna că recuperarea prejudiciilor reprezintă o prioritate. 

Compartiment de investigații economice

La preluarea funcției de procuror-șef, mi-am propus să înființăm un compartiment de investigații financiare care a fost operaționalizat în 2015, este un compartiment format din polițiști, specialiști și coordonat de un procuror, acest comportiment are ca principală atribuție dublarea investigației penale cu una financiară, pentru a identifica bunurile și valorile care pot fi sechestrare și indisponibilizate. (...)

Prejudicii mari, averi impresionante

Trebuie să avem în vedere specificul infracțiunilor pe care DNA le investighează. Noi vorbim despre investigarea faptelor de corupție la nivel înalt, ceea ce presupune că investigăm persoane care dețin funcții importante, de foarte multe ori persoane care dețin averi impresionante și atunci și așteptările noastre când vorbim despre recuperarea prejudiciilor sunt mai mari. Datele statistice din ultimii ani ne arată că această prioritate a fost îndeplinită cel puțin de procurorii din DNA. (...)

Etapa în care nu se execută efectiv prejudiciile, după decizia judecătorilor

Trebuie să atingem o altă problemă, dacă am depășit etapa identificării bunurilor și indisponibilizărilor, am ajuns în etapa în care judecătorii în dosarele DNA au pronunțat hotărâri definitive și au dispus confiscarea unui miliard de euro, dar trebuie să ne întrebăm ce se întâmplă cu aceste hotărâri, dacă sunt executate sau nu, în ce proporții și care sunt impedimentele. În urmă cu doi-trei ani, procentul de executare efectivă a acestor hotărâri era undeva la 10%. Hai să ne imaginăm ce s-ar putea face în România cu un miliard de euro, dacă banii ar fi confiscați, sunt hotărâri judecătorești cu putere de lege. 

Vina procurorilor? 

În ultima perioadă, au fost discuții care spuneau că aceste hotărâri nu sunt executate pentru că procurorii nu au instituit sechestrele în mod corespunzător, că bunurile s-au devalorizat în timp. Cu primul argument nu sunt de acord, cu al doilea argument, e posibil să se devalorizeze în timp, în funcție de bun. 

De când sunt procuror-șef în DNA, nu am primit vreo adresă că procurorii nu au instituit în mod corect un sechestru. 

Oamenii cu bunuri în străinătate nu ar scăpa

Când vorbim de indisponibilizarea bunurilor, nu ne-am limitat la bunurile și conturile de pe teritoriul României. În ultimii ani, inculpații obișnuiesc să-și ascundă bunurile în străinătate sau să-și cumpere proprietăți pe teritoriul altor state. Compartimentul de investigații financiare a acoperit și această problemă. Din 2016, DNA a sechestrat bunuri și pe teritoriul altor state. 

Am ajuns în punctul în care statul trebuie să primească 1 miliard de euro doar din anchetele DNA. 

[citeste si]



Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?


Copyright 2018 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


n-nxt.12