Facultatea de Istorie a Universității din București își exprimă „dezacordul profund” față de propunerile Ministerului Educației privind modificarea planurilor-cadru, în special în ceea ce privește reducerea semnificativă a orelor de istorie în învățământul liceal. Reprezentanții instituției avertizează asupra consecințelor negative pe care aceste schimbări le-ar putea avea asupra formării elevilor și a întregii societăți.
În opinia Facultății de Istorie a Universității din București, diminuarea orelor dedicate acestei discipline esențiale ar afecta grav dezvoltarea civică a tinerilor, formarea gândirii critice și consolidarea unei societăți democratice responsabile. „Aceste modificări vor avea un impact negativ asupra formării civice a tinerilor, asupra dezvoltării gândirii critice și consolidării unei societăți democratice responsabile. De asemenea, vor adânci unele dintre cele mai grave fenomene care deja afectează societatea: abandonarea gândirii raționale, vulnerabilitatea în fața pseudoștiinței, succesul teoriilor xenofobe și conspiraționiste”, se arată în comunicat.
Unul dintre cele mai controversate aspecte ale noilor planuri-cadru este eliminarea istoriei din trunchiul comun al claselor a XI-a și a XII-a, o decizie calificată drept „eroare gravă” de către reprezentanții facultății. Aceștia subliniază că o asemenea măsură va priva elevii de oportunitatea de a dobândi o înțelegere aprofundată a istoriei naționale și universale. „O singură oră pe săptămână, în clasele a IX-a și a X-a, așa cum prevede propunerea prezentată, este deja insuficientă pentru a asigura o pregătire adecvată în acest domeniu complex. Întreaga experiență și expertiză pe le avem în domeniu ne arată că tinerii vor fi, în fapt, supuși riscului de a deveni analfabeți funcțional din perspectiva gândirii istorice, rămânând cu o perspectivă superficială și disfuncțională asupra trecutului. Orele de istorie din învățământul liceal au rolul de a consolida informațiile și competențele dobândite anterior, de a corela trecutul cu prezentul și viitorul, de a oferi fiecărei persoane instrumente de gândire care să-i permită să interpreteze rațional realitatea socială înconjurătoare. Este imposibil ca parcurgerea istoriei românilor și a istoriei universale să fie eficientă în numai doi ani de învățământ liceal, cu o singură oră de istorie pe săptămână, așa cum se prefigurează în proiectul planului-cadru prezentat de Ministerul Educației și Cercetării”, avertizează facultatea.
În plus, decizia de a exclude istoria dintre materiile obligatorii la bacalaureat pentru profilul umanist, specializarea filologie, este considerată „surprinzătoare” și cu multiple efecte negative. Facultatea de Istorie atrage atenția asupra faptului că istoria constituie de secole un pilon fundamental al educației umaniste europene. „Gândirea și cunoașterea istorică fac parte din nucleul solid al educației umaniste europene de secole, este fundamentul concepției noastre despre lume, societate și cultură. Subminând importanța sa în formarea unui cetățean responsabil și informat, capabil să înțeleagă complexitatea societății contemporane, contribuim la destrămarea unui model cultural care ne face români, europeni, oameni moderni!”, se subliniază în comunicat.
Reprezentanții facultății insistă asupra faptului că limitarea cunoștințelor istorice fragilizează capacitatea tinerilor de a analiza critic realitatea și de a distinge între adevăr și fals. Într-o societate în care informațiile circulă rapid, iar dezinformarea este tot mai prezentă, educația istorică reprezintă un instrument esențial pentru formarea discernământului critic. „Limitarea serioasă a cunoștințelor și a educației istorice propusă în actualul proiect fragilizează pe tinerii cetățeni ai acestei țări, diminuându-le capacitatea de a distinge între adevăr și fals, limitându-le capacitatea de a participa în mod critic și informat la viața democratică. Într-o lume unde bombardamentul informațional este dublat de proliferarea falsurilor de tot felul, inclusiv a celor care privesc trecutul, studiul istoriei este esențial pentru dezvoltarea discernământului critic, a capacității de analiză a informațiilor și a înțelegerii perspectivelor socio-culturale multiple”, afirmă facultatea.
Totodată, se atrage atenția asupra impactului pe care aceste modificări le pot avea asupra identității naționale. Istoria, prin rolul său educativ, ajută indivizii să își înțeleagă apartenența la comunitate și să evite excesele identitare ce pot duce la xenofobie și conflicte. „Istoria ne învață despre trecutul comunității din care facem parte și este o componentă esențială în formarea identității naționale. Acest rol este extrem de important, deoarece fiecare individ și grup uman are nevoie de «ancore identitare» care să-l ajute să se orienteze într-o lume din ce în ce mai complexă; pe de altă parte, excesele în definirea identitară au alimentat de-a lungul timpului destule derapaje, fenomene de xenofobie și chiar conflicte politice și/sau militare”, explică specialiștii.
De asemenea, Facultatea de Istorie atrage atenția că introducerea unor cursuri tematice, precum „Istoria evreilor. Holocaustul” și „Istoria comunismului din România”, în lipsa unui context istoric mai larg, poate reduce impactul educațional al acestora. „Pentru a obține efectele pozitive dorite, pentru a deveni în mod real și eficient instrumente care întăresc cunoașterea și atitudinile critice și mature intelectual, aceste cursuri trebuie să fie studiate ca parte a unui parcurs curricular mai amplu, care să ofere elevilor o perspectivă coerentă asupra trecutului”, avertizează reprezentanții instituției.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News