Cazul celui mai mare zăcământ de gaze din Europa care provoacă cutremure

În Groningen, Olanda, există cel mai mare zăcământ de gaze din Europa, al zecelea din lume.

Și acum că războiul din Ucraina pune în pericol aprovizionarea de la Moscova, mulți, începând cu Germania, se uită cu interes la gazul olandez. Numai că există o problemă: Olanda vrea să închidă uzina în 2023.

Motivul este în centrul protestelor locuitorilor din acea zonă: activitățile miniere au transformat zona într-o zonă de cutremur.

Totul a început în 1959, când a fost descoperit zăcământul

Gazul a început să alimenteze casele olandeze în 1963. Pentru provincia Groningen, din nord-estul Olandei, a fost ca și cum ar fi găsit aur și visul de a reveni la gloriile de altădată, când orașul era printre cele mai bogate centre din țară, potrivit sursei Europa Today.

În anii 1980, totuși, locuitorii au început să lege cutremurele tot mai frecvente de extracția gazelor. Din 1986, când autoritățile au început monitorizarea activității seismice, peste o mie de cutremure au fost numărate până la 3,6 pe scara Richter. 

Cutremure și despăgubiri de 1,15 miliarde de euro

Cutremurele, deși nu sunt semnificative, au produs pagube clădirilor: rapoartele oficiale au fost de peste 120 de mii de-a lungul timpului, și au dus la despăgubiri de 1,15 miliarde de euro. Dar banii nu au fost suficienți pentru a potoli furia locuitorilor, care au început să ceară închiderea fabricii. 

În 2012, un cutremur, cel mai puternic înregistrat vreodată în țară, a lovit în apropiere de Huizinge. Dar tocmai în 2018, cu un nou șoc de 3,4 pe scara Richter, guvernul a decis să oprească mineritul. 

Primul acord prevedea 2030 ca an de închidere, dar, anul trecut, noi proteste cetățenești l-au determinat pe executivul lui Mark Rutte să anticipeze vremurile: producția de gaze va trebui să se oprească până în 2023. 

Războiul din Ucraina, factor de decizie

Războiul din Ucraina, însă, ar putea schimba lucrurile: uzina de la Groningen a fost de fapt inclusă printre cele cu ajutorul cărora UE urmărește să-și reducă dependența energetică de Rusia. Dacă producția anuală ar fi crescută la 3,9 miliarde de metri cubi în 2021, anul acesta Ministerul Economiei și-a anunțat intenția de a crește producția la 7,6 miliarde de metri cubi. 

Aceasta este „contribuția” Olandei la remorcherul cu Moscova, îndemnat de UE și promovat în special de Germania, care cumpără aproape o treime din gazul Groningen pentru alimentarea cazanelor.

Situația de criză dă suflu lobby-urilor din sector

„Evoluțiile geopolitice rapide necesită o ajustare imediată a politicii energetice cu măsuri eficiente, cum ar fi o regândire a producției de gaze în Groningen”, a declarat Hans Gruenfeld, director general al Vemw, o organizație care reprezintă companiile din sectorul energetic olandez.

Potrivit lui Gruenfeld și altor experți, riscul de cutremur poate fi redus cu unele intervenții tehnice la centrală și cu renovarea completă a clădirilor publice și private. În aceste condiții, producția ar putea fi chiar adusă până la 12 miliarde de metri cubi (adică de trei ori mai mare decât cea actuală). „Trebuie să luăm în considerare să lăsăm câmpul de gaz Groningen încă deschis”, a spus David Smeulders.

Locuitorii nu sunt de aceeași părere, susținând că au primit doar 1% din bogăția generată de exploatarea câmpului în 60 de ani. În plus, aproximativ 23.000 de familii din zonă se plâng că nu au primit nicio despăgubire de la guvern, în ciuda faptului că, în opinia lor, au drepturi depline. 

Totuși, un sondaj recent a semnalat că populația locală s-ar putea răzgândi, atâta timp cât executivul frugalului Rutte își dă buzunarele și finanțează un plan maxi de renovare a caselor. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News