Blaj, primul oraș din România devenit Episcopal

Denisa Zamfir / 26 sep 2018 / 01:59 Salveaza PDF Comentarii
Blaj
Descriere foto: Blaj

Blajul, unde se află centrul Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, a devenit, de marţi, printr-o hotărâre a Consiliului Local, Oraş Episcopal, primul din România şi unul dintre puţinele din Europa, a informat Biroul Arhieparhial de Presă.

"Consiliul Local al municipiului Blaj ia act şi îşi asumă (...) faptul că promovarea turistică, istorică şi culturală a municipiului Blaj este o problemă de interes local", se arată în articolul 1 al HCL adoptate, marţi, în unanimitate, de toţi consilierii. Potrivit articolului 2, "Consiliul Local al municipiului Blaj (...) în vederea promovării turistice, culturale şi istorice a municipiului Blaj declară Blajul - Oraş Episcopal".

Iniţiativa a aparţinut unui grup de localnici şi a fost susţinută de alte câteva sute de blăjeni, menţionează sursa citată.

Micu-Klein, întemeietorul Blajului

Întemeietorul Blajului este considerat Ioan Inochentie Micu-Klein, de la a cărui trecere la cele veşnice s-au împlinit duminică 250 de ani.

"Pentru noi, locuitorii de azi ai Blajului, evocarea Episcopului Klein are conotaţii speciale şi asta pentru că de numele său se leagă însăşi întemeierea oraşului în care trăim, oraş care în existenţa sa de aproape trei secole a avut un rol deosebit de important în istoria şi cultura naţională, prin deschiderea primelor şcoli sistematice româneşti, prin mişcarea iluministă "Şcoala Ardeleană", prin mişcările de emancipare naţională şi socială din secolul al XIX-lea, culminând cu Marea Adunare Naţională de pe Câmpul Libertăţii, prin scrierea cu caractere latine, prin Pronunciamentul şi Consiliul Naţional Român, cu un rol atât de important în pregătirea Unirii de la 1 Decembrie 1918", a afirmat, potrivit sursei menţionate, primarul Gheorghe Valentin Rotar.

Domeniul feudal al Blajului, cedat prin schimb de moşii Episcopiei Române Unite a Transilvaniei

În 1737, domeniul feudal al Blajului a fost cedat prin schimb de moşii Episcopiei Române Unite a Transilvaniei, în urma unor memorii înaintate lui Carol al VI-lea de către Micu-Klein. Episcopul a mutat aici reşedinţa episcopiei pentru a putea fi într-un contact mai strâns cu toţi credincioşii săi. Înainte de strămutarea la Blaj a reşedinţei episcopiei unite greco-catolice, în 1737, localitatea era doar un sat, calvinesc şi unguresc, numărând aproximativ 20 de familii. Doi ani mai târziu, în 1739, Blajul a fost declarat târg, oppidum, transformându-se curând într-un adevărat oraş.

Oraşul a fost ridicat după un plan schiţat de însuşi Inochentie Micu-Klein. El a trasat străzile principale, a indicat locul pieţei, al catedralei, al mănăstirii, al reşedinţei episcopale, executate mai târziu, după planurile întocmite de arhitectul Curţii Imperiale, Ioan Martinelli.

Blajul a fost principalul centru cultural şi politic al românilor din Transilvania.



Te-ar putea interesa








Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?


Copyright 2018 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.25