€ 5.0891 →
|
$ 4.3740 →
|
foto ilustrativ pexels
Un medic gastroenterolog explică ce se întâmplă cu adevărat, în contextul în care tot mai mulți adulți au alergii alimentare la alimente pe care, altfel, le-au mâncat toată viața.
”Din ce în ce mai des aud în cabinet fraza asta:
„Nu am avut niciodată alergii. Și totuși, acum reacționez.”
Nu sunt copii. Sunt adulți. Oameni care au mâncat aceleași alimente ani de zile, fără probleme, iar la un moment dat ceva se schimbă. Apar reacții, simptome, restricții. Și multă confuzie.
Alergiile alimentare apărute la adult nu vin din „neant”.
Vin dintr-un proces lent, tăcut, care se întâmplă în intestin.
Intestinul nu este doar un tub digestiv. Este unul dintre cele mai importante organe imune ale corpului. Zi de zi, sistemul nostru imun intră în contact cu o cantitate uriașă de antigene alimentare. În mod normal, nu reacționează. Există toleranță.
Această toleranță nu este întâmplătoare. Este menținută de:
– o barieră intestinală intactă
– o microbiotă diversă
– celule imune capabile să distingă între „pericol” și „normal”
Când acest echilibru se pierde, apar problemele.
Ce arată foarte clar datele din articolul pe care l-am citit: alergiile alimentare apar frecvent pe fond de disbioză, inflamație cronică și permeabilitate intestinală crescută. Practic, intestinul devine mai „permisiv”, iar fragmente alimentare ajung să fie văzute de sistemul imun ca agresori.
La nivel imunologic, balanța se mută:
– crește răspunsul alergic
– scade toleranța
– cresc IgE
– mastocitele devin hiperreactive
Un element esențial, despre care se vorbește prea puțin, este rolul acizilor grași cu lanț scurt, în special butiratul. Aceștia sunt produși de bacteriile intestinale atunci când mâncăm fibre. Nu vin din suplimente. Vin din relația noastră cu microbiota.
Butiratul și ceilalți SCFA:
– întăresc bariera intestinală
– susțin producția de IgA
– ajută la formarea celulelor T reglatoare
– reduc riscul de sensibilizare alergică
La persoanele cu alergii alimentare, aceste mecanisme sunt slăbite. Bacteriile producătoare de butirat sunt mai puține, iar protecția scade.
La adult, pierderea toleranței este adesea rezultatul anilor de:
– alimentație săracă în fibre
– alimente ultraprocesate
– antibiotice repetate
– stres constant
– probleme digestive nerezolvate
La un moment dat, sistemul cedează. Iar un aliment banal devine „problema”.
Probioticele pot avea un rol, dar nu în mod magic și nu la fel pentru toată lumea. Anumite tulpini pot ajuta la refacerea echilibrului imun și a barierei intestinale, dar doar dacă sunt alese corect și integrate într-o abordare mai largă.
Mesajul de fond este simplu și foarte important:
De aceea, soluția reală nu este doar evitarea alimentului, ci înțelegerea mecanismelor care au dus la pierderea toleranței. Reconstrucția barierei intestinale. Refacerea microbiotei. Calmarea sistemului imun.
Acolo începe, de fapt, vindecarea” scrie medicul specialist gastroenterolog Naomi-Adina Ciurea, pe Facebook.
Alimentele bogate în fibre includ leguminoasele (fasole, linte, mazăre), cereale integrale (ovăz, orez brun, quinoa, pâine integrală), fructe (pere, zmeură, avocado, mere, citrice, fructe de pădure), legume (broccoli, morcovi, conopidă, cartofi, fasole verde, dovlecel, spanac, varză) și semințe (chia, in, susan, floarea-soarelui). Fibrele solubile se găsesc în ovăz, leguminoase, mere, iar cele insolubile în cereale integrale, nuci, semințe, coaja legumelor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Minune anunțată de Guvern în cazul taxelor locale. Comunicat oficial de la Palatul Victoria
de Val Vâlcu
Înainte să căutăm vinovați în spitale, uitați-vă aici! Cine l-a „ucis” pe Gabriel Bumbăcea, tânărul din Buzău, după o ruptură de femur?
de Anca Murgoci
