Procurorul general Alex Florenţa a discutat marţi cu premierul Ilie Bolojan despre proiectul de reformă a pensiilor speciale, în cadrul unei întrevederi la Palatul Victoria. În timpul acestei discuții, șeful parchetelor a subliniat că modalităţile de calcul privind vechimea utilă în magistratură şi vârsta de pensionare trebuie să cunoască o eşalonare reală, pentru a se evita crearea unor dezechilibre şi discriminări între magistraţi, relatează Agerpres.

"În continuarea demersurilor de a evidenţia consecinţele pe care proiectul de modificare legislativă le poate produce în funcţionarea sistemului judiciar, în data de 19.08.2025 procurorul general al PICCJ a avut o întâlnire cu prim-ministrul României, în cadrul căreia a punctat principalele probleme identificate ce privesc modul de calcul, lipsa unei etapizări adecvate în privinţa vârstei de pensionare şi a vechimii în profesiile asimilate. Procurorul general a subliniat efectele negative asupra sistemului de justiţie, şi în particular asupra resurselor umane, pe care le produce repunerea în discuţie a unor elemente importante ale statutului magistraţilor, periodic, la intervale scurte de timp, în pofida caracterului constant al jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie. Astfel, începând cu anul 2017, legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor a fost modificată de 3 ori, iar dispoziţiile referitoare la pensiile de serviciu de 4 ori", transmite Parchetul General într-un comunicat de presă.

Alex Florenţa a subliniat că dispoziţiile din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor referitoare la pensiile de serviciu, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 282/2023, corespund atât exigenţelor constituţionale privind necesitatea asigurării independenţei sistemului judiciar, a previzibilităţii statutului judecătorilor şi procurorilor şi securităţii raporturilor de serviciu ale magistraţilor, cât şi cerinţelor Comisiei Europene.

Procurorul general: Modificările trebuie să cunoască o eşalonare reală

Astfel, condiţiile de pensionare stabilite în anul 2023 au format obiectul unei ample consultări, iar ulterior adoptării, reforma realizată prin Legea nr. 282/2023 a fost evaluată de către Comisie ca fiind satisfăcătoare pentru îndeplinirea obiectivului 215 din PNRR.

Alex Florenţa a subliniat faptul că este nevoie de o eşalonare reală în privinţa calculului vechimii utile în magistratură şi vârstei de pensionare.

"În acord cu unele dintre argumentele expuse (necesitatea ca pensia să nu depăşească salariul în plată, nevoia de creştere etapizată a vârstei de pensionare), modalităţile de calcul ale vechimii utile în magistratură şi ale vârstei de pensionare propuse în proiectul de act normativ trebuie să cunoască însă o eşalonare reală, pentru a se evita crearea unor dezechilibre şi discriminări evidente atât între generaţiile de magistraţi, cât şi între magistraţii din aceeaşi generaţie. Nu lipsit de importanţă, din perspectiva necesităţii de a evita generarea unor dezechilibre în modul de funcţionare a sistemului judiciar, este modul în care s-a realizat creşterea acestei vârste în sistemul public de pensii, unde creşterea vârstei standard de pensionare pentru bărbaţi cu 3 ani s-a realizat într-un interval temporal de 15 ani, iar creşterea vârstei standard de pensionare pentru femei cu 5 ani a operat pe un interval temporal de 20 ani", mai spune Parchetul General.

Alex Florenţa, despre creşterea calităţii actului de justiţie

Totodată, procurorul general a subliniat că nevoia unei reforme a sistemului judiciar nu poate viza exclusiv şi izolat un aspect legat de statutul profesiei de magistrat, fără luarea în considerare a problemelor recurente cu care se confruntă sistemul de justiţie, în special volumul excesiv de muncă, în condiţiile unor scheme de personal incomplete, şi instabilitatea legislativă ridicată.

"O atare reformă trebuie să aibă în vedere eliminarea oricăror dezechilibre şi nu adâncirea celor deja existente, precum şi crearea unui cadru modern de funcţionare a sistemului judiciar, printr-o paletă largă de măsuri, atent dimensionate şi în prealabil dezbătute cu specialiştii din cadrul sistemului, precum propunerile de reorganizare administrativă a parchetelor de pe lângă judecătorii sau îmbunătăţirea accesului cetăţeanului la justiţie prin accelerarea procesului de digitalizare. Or, în lipsa unui set larg de astfel de măsuri, corelate între ele, dezideratul asumat prin expunerea de motive ce însoţeşte proiectul de act normativ, respectiv creşterea calităţii actului de justiţie, nu doar că nu poate fi atins, dar va genera chiar un efect contrar, care se va reflecta în durata mai lungă a proceselor, dificultăţi de funcţionare a instanţelor şi parchetelor şi, în cele din urmă, în imposibilitatea generării unui act de justiţie care să se ridice la nivelul de aşteptare a cetăţenilor", arată sursa citată.

Alex Florenţa a vorbit și despre importanţa cooperării loiale între puterile statului, precum şi faptul că orice demers legislativ privind modificarea legislaţiei în domeniul justiţiei trebuie să se realizeze în baza consultării reale şi efective a reprezentanţilor sistemului judiciar, pentru identificarea celor mai bune soluţii apte să genereze o funcţionare optimă a sistemului judiciar.