EXCLUSIV  Negocieri în PE. Sociolog, după mişcarea lui Cioloş: Reuşită a României sau jocuri ale lui Macron?

Mădălina Hideg / 30 iun 2019 / 09:02 Salveaza PDF Comentarii
Dacian Cioloș-Dan Barna
Descriere foto: Dacian Cioloș-Dan Barna

Sociologul Mădălina Hideg a scris, pentru DCNews, o analiză despre negocierile care se poartă în Parlamentul European după alegerile din 26 mai şi despre taberele în care s-au înscris partidele care reprezintă România la Bruxelles.

După alegerile din luna mai, forțele din Parlamentul European se reconfigurează. Modificări esențiale apar mai ales în centrul spectrului politic (prin înființarea grupului Renew Europe) și către extrema dreaptă, unde dispare grupul condus de Nigel Farage, întrucât nu mai îndeplinește criteriile de constituire, și se redenumește alt grup care aproape își dublează numărul de membri față de vechea formulă a legislativului.

            La mijlocul lunii iunie, Renew Europe -  a treia forță europeană după numărul de membri, își alege liderul în persoana europarlamentarului român Dacian Cioloș; este pentru prima dată când un român conduce un grup politic în Parlamentul European. Aspectele care vor fi dezbătute în continuare țin de catalogarea acestui eveniment ca fiind o reușită a României și de jocurile de viziune și putere pe care le face președintele Franței.

Parlamentul European – între vechi și nou


Mai sunt doar câteva zile până la prima sesiune plenară a Parlamentului European în formula nouă rezultată după alegerile din 23-26 mai. În 2 iulie, la Strasbourg, noul legislativ european va începe o muncă dificilă de reinventare a proiectului european, astfel încât acesta să răspundă mai bine noilor realități. Europa este mai mult decât a națiunilor, dar identitatea națională este încă mai puternică decât identitatea europeană. Întrebați fiind în mod constant în ce măsură se simt atașați față de propria țară și față de Uniunea Europeană, cetățenii statelor membre răspund întotdeauna că atașamentul față de țara lor este mai mare decât atașamentul față de construcția europeană (de exemplu, conform Eurobarometrului nr. 90 pentru care s-au cules datele în perioada octombrie-noiembrie 2018, 91% dintre europeni declarau că se simt atașați față de propria țară și doar 56% spuneau că se simt atașați față de Uniunea Europeană).

Atașamentul europenilor față de propria țară duce la întărirea extremei drepte din Parlamentul European


Având în vedere aceste aspecte, care reprezintă o tendință generală pentru statele membre, nu este de mirare că extrema dreaptă (care promovează naționalismul) a ieșit întărită în urma alegerilor, cu peste 100 de membri față de aproape 80 câți a avut în legislativul trecut. Extrema dreaptă europeană se confruntă, totuși, cu o problemă: grupul parlamentar Europa Libertății și Grupul Democrației Directe EFDD, din care face parte și liderul englez Nigel Farage – artizanul retragerii Marii Britanii din UE, se află acum în imposibilitatea de a-și păstra existența după 1 iulie; regulile europene prevăd că se poate forma un grup politic în Parlament dacă se reunesc cel puțin 25 de aleși din minimum șapte state membre. Ori în prezent, grupul lui Farage îndeplinește criteriul dat de numărul de membri (în Marea Britanie, partidul lui Farage – BREXIT a câștigat alegerile și a trimis 29 de europarlamentari, iar în Italia, Mișcarea Cinci Stele a câștigat 14 locuri în viitorul legislativ european), dar aceștia provin din doar două state membre în loc de șapte.

Prin urmare, cel puțin deocamdată, extrema dreaptă este ocupată de un singur grup politic – Identitate și Democrație (grup care în legislatura care se încheie zilele acestea purta denumirea de Europa Națiunilor și a Libertății ENF), în care cei mai mulți membri provin din formațiunea lui Le Pen din Franța și din cea a premierului Salvini din Italia, ambele recunoscute pentru viziunile ultra naționaliste și populiste.

Apartenența la un grup politic este importantă din prisma fondurilor pe care grupul le poate primi din partea Parlamentului European și al accesului la poziții importante în comisiile care funcționează în cadrul Parlamentului și care decid practic multe dintre politicile acestuia.

Centrul hemiciclului este disputat de PPE și Renew Europe


Mișcări interesante se petrec și în centrul spectrului politic european. Grupul Popularilor Europeni (centru dreapta) a înregistrat cea mai mare pierdere de membri după alegerile din mai (va fi în minus cu 35 de poziții față de legislatura care se încheie). Reamintim faptul că Partidul Național Liberal, câștigătorul alegerilor europarlamentare de la noi, este afiliat acestui grup.

Pe partea de centru-stânga, grupul liberal democraților (ALDE), acum redenumit Renew Europe (Reînnoirea Europei – sau Reînnoiește Europa?) câștigă 40 de mandate în plus față de vechiul ALDE și devine al treilea grup politic din Parlamentul European, după numărul de membri (prima poziție este menținută de populari, urmați apoi de social democrați).

Ascensiunea forțelor de centru-stânga în Europa nu este de mirare. Într-un eurobarometru european din martie 2019 (EBS 486), puțin peste opt din zece europeni sunt de părere că economia de piață liberă ar trebui însoțită de un nivel ridicat al protecției sociale. Aceasta reprezintă tocmai esența doctrinei forțelor politice de centru-stânga.

Alianța 2020 devine forță europeană, dar România nu va conta mai mult în noul legislativ european


Proaspăta alianță dintre partidul lui Dacian Cioloș și cel al lui Dan Barna a reușit să fie remarcată deja la nivel european, având în vedere că Cioloș – cap de listă din partea acestei formațiuni la alegerile din mai – a fost ales președinte al Renew Europe. De aici însă și până la ideea că România va juca un rol mai important în viitorul legislativ este cale lungă, demnă de un fake news aproape de aceeași grosolănie cu postarea de pe Facebook a Liei Olguța Vasilescu de zilele trecute (un video cu două persoane pline de piercinguri care ar fi fost membri noi aleși din Parlamentul European, unul afiliat grupului popularilor europeni și celălalt – la Renew Europe; din verificarea numelui și înfățișării aleșilor din țările de unde s-ar fi presupus că ar fi provenit cei doi, a rezultat că persoanele în cauză nu sunt noi membri ai Parlamentului European).

            Membrii din Parlamentul European nu reprezintă interesele țărilor din care provin, ci interesele tuturor europenilor; este ca și când am spune că acum câțiva ani, parlamentarii români erau reprezentanți doar ai cartierelor sau satelor care făceau parte din colegiile în care au fost aleși.

În plus, mulți europarlamentari români au fost și până acum în funcții importante în structurile europene, și cu toate acestea România nu a fost mai bine văzută, de exemplu, în timpul vizitei din toamnă a Premierului Dăncilă la Bruxelles, când țara noastră a fost pusă la zid din cauza derapajelor privind respectarea statului de drept. Ioan Mircea-Pașcu a fost vicepreședinte al Parlamentului European (din partea social democraților), la fel ca și Adina Vălean (doar că din partea popularilor europeni), Siegfried Mureșan a întocmit propunerea de buget al Parlamentului European pentru 2018 (fiind raportor al Comisiei pentru Buget în acest dosar), iar Sorin Moisă a fost unul dintre principalii artizani ai acordului economico-politic dintre Uniunea Europeană și Canada, cu impact direct asupra României prin ridicarea vizelor pentru cetățenii români care călătoresc în Canada.

Cine va reînnoi Europa? Francezii, englezii, spaniolii și românii sunt cei mai numeroși în noul grup politic


Având în vedere însă că este pentru prima dată când un europarlamentar român va conduce un grup din Parlamentul European, merită să aruncăm o privire mai atentă către Renew Europe.

Cu 108 membri (cel puțin deocamdată), Renew Europe reunește europarlamentari aleși în 22 de state europene; singurele țări care nu au niciun reprezentant în noua formațiune politică europeană sunt Cipru, Grecia, Italia, Malta, Polonia și Portugalia.

Cei mai mulți membri provin Franța (21, din partea coaliției sprijinite de către președintele Macron), Marea Britanie (17 membri, majoritatea liberal democrați), Spania și România (câte opt reprezentanți, majoritatea din partea Alianței 2020 USR Plus și a partidului spaniol Ciudadanos). De remarcat că Renew Europe va fi în continuare a treia forță politică europeană și dacă Marea Britanie se va retrage din Uniune, grupul pierzând cei 17 membri care proveneau de aici.

Grupul european condus de Dacian Cioloș mai este format din nemți (care au șapte reprezentanți), cehi și olandezi (cu câte șase reprezentanți), danezi (cinci membri), bulgari, estonieni, finlandezi și suedezi (câte trei membri), unguri, lituanieni, luxemburghezi, slovaci și sloveni (câte doi europarlamentari), respectiv din câte un membru din Austria, Croația, Irlanda și Letonia. De precizat că, în lupta pentru șefia grupului, Cioloș a fost susținut mai ales de către reprezentanții din Franța, Spania și Olanda (care au însumat, alături de Alianța 2020, 43 de voturi din cele 64 cu care a fost ales).

În patru țări europene, printre care și România, membrii Renew Europe aparțin unor noi forțe politice naționale


            În majoritatea țărilor din care provin membrii Renew Europe, forțele politice pe listele cărora au fost aleși acești membri au fost afiliate grupului liberal democraților europeni (ALDE). Excepție fac însă patru țări, în care, de la ultimele alegeri europene, au apărut forțe politice noi care s-au afiliat acum grupului condus de Dacian Cioloș: Ungaria (cei doi europarlamentari ungari membri ai Renew Europe fac parte din partidul Momentum), Slovenia (europarlamentarul Renew Europe face parte din partidul Lista M. Š.), Slovacia (cei doi europarlamentari slovaci aparțin unei coaliții formate doar din partide noi - Progresivne Slovensko PS și SPOLU - občianska demokracia) și România (cei opt europarlamentari români aparțin Alianței 2020 formate în februarie 2019 tot din două partide care participă pentru prima dată la alegeri europene, USR și Plus).

            De menționat că cei 21 de membri francezi ai Renew Europe apațin unei coaliții din care au făcut parte și partide care au mai participat la alegeri europene – de exemplu MoDem, pe lângă partidul nou al lui Macron  - En Marche!.

85 din cei 108 membri ai Renew Europe provin din partide sau alianțe naționale care au fost printre primele trei clasate la alegerile europarlamentare în țările de origine


            În peste jumătate din țările din care provin europarlamentarii Renew Europe, forțele politice naționale pe listele cărora aceștia au fost aleși s-au clasat printre primele trei în topul câștigătorilor alegerilor (mai precis în Bulgaria, Cehia, Danemarca, Estonia, Franța, Ungaria, Luxemburg, Olanda, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Marea Britanie). Formațiunile din Cehia, Danemarca, Estonia, Luxemburg și Slovacia au ocupat chiar locul întâi.

            Având în vedere că europarlamentarii care aparțin acestor formațiuni politice sunt majoritari în Renew Europe, poate fi un argument solid pentru viitoarele opțiuni și/sau viziuni politice ale grupului, cum că ar reprezenta de fapt interesele unei foarte largi categorii de cetățeni europeni, care i-au legitimat prin vot.

Este Dacian Cioloș un pion pe tabla de șah a lui Macron?


            Președintele francez încearcă de ceva vreme să își impună viziunea asupra noii Europe, care ar trebui să țină cont de capacitatea de convergență a fiecărui stat și să nu forțeze integrarea pe niciun palier; Europa ar trebui să aibă ˝două viteze˝: un nucleu dur din care nu lipsesc Franța și Germania, și un câmp format din restul statelor care îndeplinesc mai anevoie criteriile de integrare. Macron este de asemenea susținător al reformei instituționale europene, care ar trebui, printre altele, să cuprindă o nouă procedură pentru alegerea parlamentarilor europeni și pentru propunerea candidatului la șefia Comisiei Europene. Astfel, listele pentru alegerile europarlamentare ar trebui să fie transnaționale (un român să poată alege un neamț pentru PE sau un olandez să candideze în România), iar Parlamentul ar trebui să renunțe la procedura denumită ˝Spitzenkandidat˝ pentru nominalizarea candidaților pentru executivul european, pentru asigurarea unor alegeri mai democratice. Conform procedurii actuale, președintele Comisiei Europene devine candidatul partidului sau a grupului european care reușește să formeze o majoritate în Parlament.

            Zilele acestea, la Bruxelles se negociază propunerile pentru funcțiile cheie din instituțiile europene, negocieri care se pare că au ajuns în impas, întrucât Dacian Cioloș (în calitate de lider al Renew Europe) anunță că formațiunea pe care o reprezintă nu-l va susține pe Manfred Weber (care conduce grupul popularilor europeni) pentru șefia Comisiei. Întrebarea care se ridică este însă următoarea: aceasta este realmente poziția grupului d-lui Cioloș sau doar vocea președintelui francez? Întrebarea este legitimă, mai ales dacă urmărim postările d-lui Cioloș pe rețelele de socializare, în care readuce pe agenda publică teme propuse mai demult de Macron în ceea ce privește reforma instituțională europeană. Poate, desigur, să fie doar o coincidență și împărtășire a unor viziuni comune. Oricum, Dacian Cioloș nu este străin de politica europeană sau de procedurile instituționale europene, având în vedere că a ocupat funcția de comisar timp de patru ani.

            Dacă, totuși, Renew Europe va reuși în timp să impună viziunile președintelui francez, prin alianțele politice pe care le va face, va trebui să explice și României de ce este mai bine pentru ea să nu se grăbească să prindă din urmă Franța, Germania sau alte țări din nordul și vestul Europei, care vor avea un ritm de evoluție mult mai alert prin resursele pe care și ea, România, le pune la dispoziție!


Te-ar putea interesa






Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.27