Macovei, scrisoare către Iohannis. Solicitare de urgență pentru ”salvarea statului de drept”

Scutaru Cristina / 26 iul 2018 / 16:54 Salveaza PDF Comentarii
Monica Macovei
Descriere foto: Monica Macovei

Monica Macovei i-a scris lui Klaus Iohannis ”cerându-i să acționeze de urgență și energic pentru ca statul de drept să nu fie acaparat complet și ireversibil de grupul de politicieni cu probleme penale care controlează astăzi puterea politică din România”.

Textul integral al scrisorii pe care i-a transmis-o astăzi președintelui Klaus Iohannis:

"În atenția: Domnului Klaus Iohannis, Președinte

Stimate domnule Președinte,

Constituția și cele peste 6 milioane de români care v-au votat vă îndreptățesc să acționați de urgență și energic pentru ca statul de drept să nu fie acaparat complet și ireversibil de grupul de politicieni cu probleme penale care controlează astăzi puterea politică din România.

Constituția, prin art.80 alin 2, vă conferă rolul important de a veghea „la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice". În acest scop, Preşedintele „exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate". Art. 86 vă conferă dreptul de a „consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită". Iar art. 87 alin. 2 vă dă dreptul să conduceți ședințele Guvernului la care decideți să participați.

Consider că păstrarea și garantarea independenței justiției și a statului de drept funcțional, în care legile se aplică și se respectă, iar legea este egală pentru toți, și eliminarea oricăror surse de presiune asupra justiției și de subordonare a judecătorilor și procurorilor sunt o problemă „urgentă și de importanță deosebită".

Reamintesc că, din momentul în care coaliția guvernamentală a început modificarea legilor justiției și a Codurilor penale, mii de procurori și judecători au semnat petiții prin care solicitau renunțarea la aceste modificări, sute de mii de români au ieșit în diferite momente în stradă în toată țara, în semn de protest, iar ambasadele statelor membre UE și NATO s-au poziționat public și asumat împotriva oricăror încercări de slăbire a statului de drept în România.

În ultima perioadă, au apărut elemente obiective care pun sub semnul întrebării modul în care legile au fost modificate în Parlament și în care s-au luat anumite decizii de Curtea Constituțională.

Vă prezint două din aceste situații:

Decizia nr. 136/2018 din 20 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial din data de 4 mai 2018, a statuat că prevederea legală care permitea prelungirea mandatului unui judecător al CCR peste cei 9 ani prevăzuți de Constituție este neconstituțională. Din acel moment, Curtea Constituțională însăși se află într-o stare neconstituțională, deoarece judecătorul Petre Lăzăroiu, numit în 8 iunie 2010 ca judecător la CCR la propunerea Administrației Prezidențiale, după ce acesta se afla deja la CCR din 16 septembrie 2008, pe un rest de mandat, a depășit, în mod evident, mandatul de 9 ani. De atunci, judecătorul Lăzăroiu a continuat să participe la ședințe și să decidă în cazuri importante, cum ar fi conflictul instituțional privind revocarea procurorului șef al DNA și legile justiției. Mai mult, pe 12 iulie 2018, a fost publicată în Monitorul Oficial legea 168/2018, prin care s-a abrogat inclusiv art. 68 alin. 3 din Legea 47/1992 privind funcționarea CCR, care permitea unui judecător CCR să adauge un mandat plin de 9 ani la un rest de mandat.

Comisia de la Veneția a publicat, pe 13 iulie 2018, raportul preliminar pe modificările aduse celor 3 legi ale justiției. Concluziile Comisiei de la Veneția indică subordonarea politică a justiției prin modificările aduse în Parlament de coaliția guvernamentală. Comisia de la Veneția recomandă: (1) menținerea procedurii de numire și revocare a procurorilor cu funcții de conducere la Parchetul General, DNA si DIICOT, prin păstrarea rolului Președintelui și al CSM, mai ales că, într-o decizie din 2005, CCR a declarat constituțională această procedură. În plus, partea tehnică a MCV cere menținerea procedurii de numire și revocare adoptate în 2005; (2) reevaluarea deciziei de înființare a Secției speciale de anchetă pentru magistrați; (3) scoaterea din lege sau clarificarea modificărilor care permit procurorilor ierarhic superiori să invalideze soluțiile procurorilor de caz pe motiv că sunt neîntemeiate; (4) eliminarea restricțiilor privind libertatea de expresie a magistraților; (5) renunțarea la pensionarea timpurie a magistraților. Unele dintre aceste modificări sunt incluse în noua Lege privind organizarea judiciară, pe care deja ați promulgat-o.

Având în vedere aceste argumente, vă solicit, domnule Președinte:

să propuneți de îndată un judecător la Curtea Constituțională, în locul judecătorului Petre Lăzăroiu aflat în afara mandatului de 9 ani;

să evaluați cu atenție deosebită propunerea ministrului Justiției privind noul procuror-șef al DNA și să analizați modul în care reacționează persoana propusă la interviul public de la CSM, inclusiv informațiile publice furnizate de investigațiile jurnalistice. În acest context, este regretabil că ați fost de acord cu numirea procurorului-șef DIICOT, în ciuda protestului procurorilor din cadrul DIICOT și a solicitării pe care aceștia v-au adresat-o de a respinge propunerea, a informațiilor publice din presă și prestației de la interviul din CSM;

să participați la ședințele de Guvern și să le conduceți pentru a iniția discutarea si adoptarea prevederilor legale pentru ca modificările la Legea privind organizarea judiciară, deja promulgate, să nu intre în vigoare până când acestea nu sunt puse în acord deplin cu Constituția și cu recomandările Comisiei de la Veneția;

să cereți Avocatului Poporului să intervină pentru apărarea statului de drept și să sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu modificările aduse Legii privind organizarea judiciară, deja promulgate;

să mediați o întâlnire între asociațiile judecătorilor și procurorilor, inclusiv a celor care nu au fost acceptate la discuțiile din Comisia parlamentară care a modificat legile justiției și Codurile penale, ÎCCJ, Ministerul Public, CSM și reprezentanți ai majorității politice și opoziției din Parlamentul României.

Consider că milioanele de români care v-au votat și milioanele de români care au înțeles pericolul pe care coaliția guvernamentală îl reprezintă pentru funcționarea statului de drept în România vă dau dreptul moral si democratic să acționați rapid și energic pentru apărarea independenței justiției și a magistraților, pentru respectarea legii.

În numele acestor români, nu puteți aștepta un nou moment în care să spuneți: „am epuizat, din păcate, toate căile constituționale pe care le am la dispoziție"”.



Te-ar putea interesa








Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?


Copyright 2018 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.25