LISTA NEAGRĂ. Răspunsul lui Juncker pentru România

Am citit cu atenţie scrisoarea dumneavoastră din 21 martie 2018 în care aţi solicitat clarificări despre o scrisoare din octombrie 2012, trimisă de Comisie către ministrul Justiţiei de la acea vreme al României. În primul rând, permiteţi-mi să reiterez importanţa pe care o acord conlucrării şi, în special, intensificării implementării recomandărilor rămase din Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Am încredere că acest mesaj a reieşit clar atât din întâlnirea noastră din 21 februarie, cât şi din vizita prim-vicepreşedintelui Timmermans din 1 martie 2018. Mecanismul de Cooperare şi Verificare a presupus încă de la început contacte strânse şi, mai important, cooperare între Comisie şi autorităţile române. Corespondenţa la care faceţi referire, de acum şase ani, a făcut parte din schimburile între Comisie şi Ministerul Justiţiei în conformitate cu MCV şi a survenit într-o etapă de monitorizare intensificată în urma angajamentelor specifice asumate de guvernul român în iulie 2012 (scrisoarea din 17 iulie 2012), menţionează Juncker în răspunsul său datat 4 aprilie 2018. 

Motivele de îngrijorare invocate de UE 

Potrivit şefului executivului comunitar, evaluarea condiţionalităţii (din cadrul MCV) 'Consolidarea progresului deja înregistrat, continuarea desfăşurării de investigaţii profesioniste, non-partizane asupra acuzaţiilor de corupţie la nivel înalt' poate fi realizată numai prin primirea de către Comisia Europeană a tipului de informaţii solicitate în scrisoarea din octombrie 2012. 

În mod specific, unul dintre motivele de îngrijorare la acea vreme era seriozitatea tratării cazurilor de corupţie la nivel înalt şi, mai exact, dacă asemenea cazuri avansau către o decizie finală a instanţei. La acel moment au fost identificate amânări procedurale drept sursă de îngrijorare, mai ales cu riscul de a se atinge termenele de prescriere înainte ca respectivele cazuri să poată fi încheiate. Iată de ce Comisia solicita informaţii cu privire la stadiul şi paşii procedurali următori, informaţii în mod normal accesibile publicului, se mai arată în răspunsul preşedintelui CE. 

Jean-Claude Juncker reafirmă că independenţa sistemului judiciar din România şi "capacitatea sa de a combate corupţia în mod eficient sunt borne esenţiale ale unei Românii puternice în Uniunea Europeană. Consider că ar trebui să ne concentrăm împreună pe problemele din faţa noastră şi pe asigurarea progresului necesar pentru a atinge obiectivul nostru comun de încheiere cu succes a Mecanismului prin finalizarea recomandărilor rămase, relevă în încheiere şeful executivului comunitar. 

Solicitarea Vioricăi Dăncilă pentru Juncker, în privința LISTEI NEGRE 

La 21 martie, premierul Viorica Dăncilă i-a transmis preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, o scrisoare în care îi adresa rugămintea de a clarifica "aspectele de fapt şi de drept" legate de o scrisoare a CE din octombrie 2012, transmisă Ministerului Justiţiei român, în care se regăsesc solicitări "concrete, directe" privind anumite cauze penale şi anumite persoane cercetate penal pentru săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi de abuz în serviciu. 

"Domnia legii şi apărarea statului de drept sunt pilonii fundamentali ai consolidării oricărei societăţi democratice, aşa cum este cea a ţării mele. Este convingerea mea, a Guvernului României şi a tuturor celor care împărtăşesc valorile democratice. Din aceste considerente şi având în vedere convingerile noastre comune, mă adresez dumneavoastră, domnule preşedinte, în legătură cu un subiect care preocupă şi îngrijorează opinia publică din România. Mă refer la o scrisoare atribuită Comisiei Europene, datată 10 octombrie 2012, transmisă ministrului Justiţiei de la acel moment, doamna Mona Pivniceru, care conţine 21 de cerinţe adresate de instituţia europeană Guvernului României referitoare la Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Între aceste cerinţe se regăsesc şi solicitări concrete, directe privind anumite cauze penale şi anumite persoane cercetate penal pentru săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi de abuz în serviciu, respectiv George Becali, Adrian Năstase, Şerban Alexandru Brădişteanu, George Copos, Tudor Chiuariu, Ion Dumitru, Decebal Traian Remeş, Cătălin Voicu, Dan Voiculescu", afirma premierul în această scrisoare adresată şefului CE. 

Ea îi solicita lui Juncker să clarifice "aspectele de fapt şi de drept" cu privire la acest document. 

Precizările făcute de Juncker au fost transmise, vineri, de Guvern la solicitarea Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News