Alegeri 2019: Accesul la vot al persoanelor cu dizabilități - tot ce trebuie să știți

Scutaru Cristina / 28 ian 2019 / 09:47 Salveaza PDF Comentarii
Alegeri
Descriere foto: Alegeri

În contextul preliminar alegerilor europarlamentare din acest an, este important să cunoaștem mai multe aspecte.

În România trăiesc 812.594 persoane cu dizabilități. Dintre acestea, 748.210 sunt adulți, cetățeni români. Aproape 98% dintre adulții cu dizabilității trăiesc în familii, ceilalți fiind izolați în instituții publice rezidențiale.

Faptul că România este statul european cu una din cele mai mici rate de participare politică a persoanelor cu dizabilități, sub 4% (FRA) este consecința stigmatizării continue și a marginalizării de către toți decidenții ultimilor 30 de ani a celor aproximativ 1 milion de persoane cu dizabilități.

Lipsa participării politice a persoanelor cu dizabilități înseamnă deopotrivă lipsa participării la viața politică, dar și îngrădirea dreptului la vot. Ambele aspecte reprezintă drepturi fundamentale reglementate prin Convenții internaționale, tratatele fondatoare ale Uniunii Europene și Constituția României.

Deși numeroase cercetări sociale europene reflectă faptul că persoanele cu dizabilități manifestă o intenție de vot mai mare decât a populației generale, totuși în România persoanele cu dizabilități sunt în mare măsură private de exercitarea efectivă a acestui drept fundamental.

Principalele cauze care îngrădesc dreptul la vot al persoanelor cu dizabilități din România sunt:

 

1. Lipsa accesibilizării informațiilor și materialelor electorale pentru diferitele tipuri de dizabilități,
2. Lipsa accesibilizării spațiilor de votare pentru toate tipurile de dizabilități
3. Lipsa accesibilizării buletinelor de vot
4. Lipsa unor mecanisme eficiente și accesibile de raportare a încălcării dreptului la vot.

Asigurarea dreptului la vot pentru persoanele cu dizabilități din România este fundamental legată de accesul la informații, acces care se realizează în general prin intermediul radioului, al televizorului și al internetului, precum și prin intermediul materialelor imprimate.

Din păcate, nicio campanie electorală din România, nu s-a aplecat asupra nevoilor si drepturilor de informare ale persoanelor cu dizabilități prin accesibilizarea conținutul informației și a mijloacelor de exprimare a opțiunii politice.

Avem obligația de a garanta accesul la informație pentru persoanele cu dizabilități prin reproiectarea site-urilor relevante în conformitate cu standardul UE EN 301549, care este conform cu standardele de accesibilitate recunoscute pe plan mondial și prin publicarea informațiilor în formate alternative, cum ar fi formatul ușor de citit, formatul cu caractere mărite sau alfabetul Braille. În egală măsură, autoritățile responsabile trebuie să solicite furnizorilor de servicii mass media să crească gradul de accesibilitate al produselor lor.

De asemenea, nu trebuie să pierdem din vedere cei 18.000 de "beneficiari" ai celor 400 de instituții rezidențiale care nu se pot deplasa sau le este îngrădit accesul la o secție de votare. Aceștia au dreptul să voteze în secțiile de votare amenajate în comunitate sau dacă sunt imobilizați la pat, prin modalități alternative. Modalitățile de votare alternative trebuie să garanteze secretul votului, precum și posibilitatea persoanelor cu dizabilități de a alege în mod liber un anumit candidat sau partid, fără a fi supuse unor influențe din partea altor persoane.

Nu în ultimul rând, transmiterea și înregistrarea plângerilor și a sesizărilor trebuie să corespundă nevoilor și particularităților persoanelor cu dizabilități. Atât mecanismele judiciare, cât și cele extrajudiciare de soluționare a plângerilor trebuie să fie accesibile și la îndemâna persoanelor cu diferite tipuri de dizabilități, care trăiesc deopotrivă în familii sau în instituții.

În raport cu toate aceste obligații legale și morale pe care autoritățile române le au față de aproape un milion de cetățeni români cu dizabilități, am transmis Autorității Electorale Permanente (AEP) o solicitare privind situația participării persoanelor cu dizabilități la vot și măsurile luate pentru asigurarea acestui drept fundamental.

"Auzim la fiecare scrutin electoral că cine nu votează, nu contează. Sau nu are dreptul să se plângă. Uităm însă, că grupuri întregi de persoane vulnerabile NU POT vota. Îmi doresc ca alegerile europarlamentare din mai 2019 să devină momentul de răscruce în istoria electorală a României, în care să ne amintim cu toții, indiferent de culoare politică sau statut, că persoanele cu dizabilități sunt tot cetățeni români și au dreptul să voteze. Nu putem ascunde și reduce la tăcere la infinit categorii întregi de oameni vulnerabili prin limitarea dreptului la vot sau ignorare", - Maria Mădălina Turza, candidat independent pentru Parlamentul European.

Informații de background:

 

Maria Mădălina Turza este mama unei fetițe cu dizabilități, activistă pentru drepturile omului și voluntar pentru drepturile copiilor cu dizabilități de mai bine de 10 ani. Ea este licențiată în Științe Politice la Universitatea din București, are un Master în Politici de Educație Incluzivă și Psihopedagogie Incluzivă la Universitatea din Minnesota, SUA, studii postuniversitare în Drept Internațional Umanitar, precum și o serie de cursuri de specializare în domeniul dreptului persoanelor cu dizabilități, al instituțiilor și legislației europene privind combaterea discriminării. În 2016-2017, Maria Mădălina Turza a fost beneficiara unei burse Fulbright/Humphrey a Departamentului de Stat al SUA în domeniul drepturilor omului și al politicilor de educație incluzivă.


Te-ar putea interesa








Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?


Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.27