Duminică, 20 iulie, creștinii ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, unul dintre cei mai de seamă sfinți din calendarul ortodox, cunoscut ca apărător al credinței și aducător al...

Sfântul Ilie este cunoscut pentru faptele sale, printre care chemarea focului din cer pe muntele Carmel și ridicarea la cer într-un car de foc, fără să treacă prin moarte.

În tradiția populară, el este considerat stăpânul tunetului și fulgerului și protector al agriculturii. Din acest motiv, Sfântul Ilie este adesea invocat în rugăciuni pentru a proteja recoltele și pentru a ține departe furtunile sau grindina care pot aduce pagube mari.

Cine a fost Sfântul Proroc Ilie

Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul, fiul lui Sovah din cetatea Tesva, situată în Galaad dincolo de Iordan, a trăit cu peste opt sute de ani înainte de întruparea Mântuitorului, pe vremea regelui Ahab al iudeilor. Într-o perioadă în care regele și poporul se îndepărtaseră de credința în Dumnezeul cel adevărat, închinându-se zeului Baal sub influența reginei Izabela, Ilie a fost trimis de Dumnezeu să îi mustre pentru rătăcirea lor.

După ce a prezis o foamete ce urma să dureze trei ani și jumătate, prorocul s-a ascuns de mânia regelui, dar s-a întors pentru a demonstra puterea lui Dumnezeu prin minunea focului trimis din cer pe muntele Carmel. Astfel, el a întărit credința poporului și a reînnoit închinarea către Dumnezeul adevărat, potrivit Basilica.ro.

Tradiții și obiceiuri

În această zi, în multe regiuni ale țării, oamenii respectă cu rigurozitate sărbătoarea și renunță la orice muncă în câmp, în special la cosit sau alte activități agricole, pentru a evita pagubele provocate de furtuni sau grindină.

Apicultorii strâng mierea din stupi, o duc la biserică spre binecuvântare și o împart de pomană, iar astfel se cere sănătate și belșug pentru întreaga familie. De asemenea, în unele sate, credincioșii aduc la biserică ceara și alte produse apicole pentru a fi binecuvântate, în speranța unui an roditor.

Un obicei specific este prepararea grâului fiert cu miere, mai ales în Moldova, unde acesta este consumat pentru a aduce prosperitate și sănătate pe tot anul.

În tradițiile populare, dacă în ziua Sfântului Ilie tună sau fulgeră, se crede că fructele și recoltele vor fi afectate de viermi sau uscăciune, motiv pentru care oamenii iau măsuri de protecție a culturilor. Astfel, gospodarii sunt atenți să nu deschidă ușile sau geamurile caselor, pentru a nu permite intrarea spiritelor rele care, conform credinței, fug de furia Sfântului Ilie.

De asemenea, există tradiții speciale pentru fetele nemăritate, care, în unele zone, obișnuiau să se tăvălească goale prin roua dimineții în lanurile de cânepă, pentru a avea noroc în dragoste și a visa bărbatul potrivit.

Se spune că diavolii se ascund în lemnul de carpen în această zi, motiv pentru care lemnele de carpen nu sunt folosite în gospodărie, iar oamenii evită să stea sub astfel de copaci în timpul furtunilor.

În unele zone rurale, pe lângă aceste tradiții, se desfășoară și ceremonii de purtare a icoanelor sau sfințirea izvoarelor și fântânilor, ca un gest de mulțumire și pentru binecuvântarea apei, element esențial pentru viața satului și pentru rodnicia recoltelor.

Citește și: Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, noi hotărâri adoptate

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News