SUA ar putea retrage până la 10.000 de soldați din România și Polonia, potrivit unor oficiali americani.
Statele Unite iau în calcul retragerea a până la 10.000 de militari din Europa de Est – în special din România și Polonia – decizie care stârnește îngrijorare atât în Europa, cât și peste Ocean, potrivit unor oficiali americani și europeni citați de NBC News.
Soldații vizați fac parte din contingentul de aproximativ 20.000 de trupe trimise de administrația Biden în 2022 pentru a întări flancul estic al NATO, după invazia Rusiei în Ucraina. Potrivit surselor, retragerea ar putea însemna chiar jumătate dintre forțele suplimentare desfășurate atunci.
Discuțiile interne privind reducerea prezenței militare americane în România și Polonia au loc într-un context sensibil: președintele american Donald Trump încearcă să îl convingă pe Vladimir Putin să accepte un armistițiu în Ucraina.
Oficialii care au oferit informațiile – sub protecția anonimatului – susțin că această propunere, dacă va fi adoptată de Pentagon, ar alimenta temerile aliaților europeni că Washingtonul își abandonează angajamentele de securitate față de partenerii săi din regiune.
„Rușii vor interpreta o reducere a trupelor americane ca pe o slăbire a capacității de descurajare. Asta le va crește disponibilitatea de a se amesteca în moduri diverse în Europa,” a avertizat Seth Jones, vicepreședinte al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS).
Administrația Trump a transmis deja că aliații europeni ar trebui să-și asume o mai mare responsabilitate pentru propria securitate, în timp ce Statele Unite se concentrează pe amenințările din regiunea Indo-Pacific, în special pe China.
„Realitățile strategice actuale nu mai permit ca SUA să se concentreze în principal pe securitatea Europei,” a declarat Pete Hegseth, noul secretar al Apărării, în primul său discurs internațional susținut la Bruxelles, în luna februarie. El a precizat că prioritatea Americii va fi consolidarea graniței sudice și contracararea influenței Chinei.
Elbridge Colby, care urmează să fie confirmat de Senat ca principal consilier politic al Pentagonului, a militat în repetate rânduri pentru reducerea prezenței militare americane în Europa, susținând că resursele ar trebui redirecționate spre China.
Nu toți oficialii americani sunt de acord cu această schimbare de strategie. Senatorul republican Roger Wicker, președintele Comisiei pentru Forțele Armate, a criticat public direcția actuală.
„Unii cred că acum e momentul să reducem drastic prezența militară a SUA în Europa. Mă îngrijorează profund aceste viziuni greșite și periculoase ale unor birocrați de nivel mediu din Departamentul Apărării,” a spus Wicker, fără a oferi nume.
Nici Pentagonul, nici Armata SUA nu au oferit comentarii oficiale în legătură cu această propunere.
„Președintele analizează constant desfășurările militare și prioritățile pentru a menține principiul America First,” a declarat Brian Hughes, purtător de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională, pentru NBC News.
Reducerea trupelor ar permite Pentagonului să realoce fonduri către modernizarea armamentului și să susțină alte obiective strategice.
În prezent, aproximativ 80.000 de soldați americani sunt staționați în Europa. După declanșarea războiului din Ucraina, Congresul SUA – inclusiv membri ai ambelor partide – a susținut întărirea prezenței americane în Europa de Est ca semnal clar pentru Putin.
În contrast cu Biden, care a promis sprijin militar „cât va fi nevoie” pentru Ucraina, Donald Trump cere concesii imediate din partea Kievului și nu s-a angajat în mod clar să continue ajutorul militar. Mai mult, el a suspendat temporar asistența militară și de informații pentru Ucraina, după o dispută cu președintele Volodimir Zelenski.
Generalul în retragere Ben Hodges, fost comandant al forțelor americane în Europa, și-a exprimat îngrijorarea: „Veți avea o capacitate de descurajare mult mai slabă. Sigur, Polonia își dezvoltă armata, și România la fel, dar va rămâne un gol care trebuie acoperit,” a spus acesta.
Un raport al serviciilor de informații daneze, publicat în februarie, atrage atenția că Rusia trece printr-un proces amplu de modernizare a armatei și de creștere a producției de armament.
Dacă războiul din Ucraina s-ar încheia sau ar intra într-o fază de îngheț printr-un acord de încetare a focului, Rusia ar putea fi capabilă să declanșeze un nou conflict de amploare în Europa de Est în următorii cinci ani – dacă NATO nu își consolidează apărarea, se arată în raport.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News