Pădurea Stejaru din Brăila este în pericol de a fi defrişată

padurea stejaru
padurea stejaru

13 hectare din pădurea Stejaru, judeţul Brăila, sunt în pericol de a fi defrişate. Un grup de investitori doresc să ridice în zona respectivă un complex sportiv şi rezidenţial. Chiar dacă până acum zona de pădure a rămas intactă deoarece constructorii nu au primit avuzul de mediu, reprezentantul investitorilor speră ca avizul să fie obţinut în maxim şase luni astfel riscă să piardă o finanţare de câteva milioane de euro, informează Obiectiv de Brăila.

Autor: Adrian Stroescu

Grupul de interese care intenţionează să defrişeze o parte din pădurea Stejaru, pentru a construi în locul copacilor tăiaţi un complex sportiv şi rezidenţial, face în continuare demersuri pentru a-şi atinge ţinta. Deocamdată, singura piedică în calea acestei intenţii este faptul că încă nu s-a obţinut acordul de mediu. Pentru obţinerea avizului din partea autorităţilor de mediu trebuie un studiu de impact corespunzător. Se pare că firma angajată de investitori să realizeze acest studiu nu a făcut faţă cerinţelor, motiv pentru care s-a renunţat la serviciile sale. Astfel, societatea "Ceprohart" Brăila a fost înlocuită cu câţiva experţi bucureşteni în domeniu. Reprezentantul investitorilor care vor să defrişeze 13 hectare din pădurea Stejaru, Gheorghe Periverzof, ne-a declarat că experţii din Bucureşti au marele merit că discută direct la Ministerul Mediului, asfel încât documentele să fie întocmite în conformitate cu cerinţele legale, pentru a nu mai fi respinse de Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila.

În luna aprilie a acestui an, grupul de lucru constituit la nivelul Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Brăila nu a acceptat varianta raportului de mediu întocmită de firma angajată de investitori - "Ceprohart" SA -, solicitând să i se adauge mai multe precizări. Nici până în momentul de faţă dosarul nu a fost completat conform cerinţelor legale, astfel încât să se poată da avizul de mediu pentru defrişarea suprafeţei de pădure.

Şefi din fruntea Primăriei, rude ale investitorilor

După cum v-am mai informat, pe lista iniţiatorilor proiectului, aşa cum apare ea în varianta raportului de mediu întocmit de firma "Ceprohart" SA Brăila, nu figurează nume de foarte mare notorietate pe plan local. Sunt 14 persoane care nu s-au făcut remarcate până în prezent nici în mediul de afaceri, nici în cel politic. Este vorba despre Virgil Voicu, Ionel şi Gabriela Stănilă, Alexandra Periverzof, Cristian-Jean Mîrza, Leonard Mîrza, Laurenţia Mîrza, Otilia şi Cristian Niţă, Elena şi George Iurov, Costel Guruianu, Valentin şi Gina Chisoceanu.

De remarcat, totuşi, faptul că printre iniţiatorii proiectului se află rude ale unor personaje politice care ocupă în prezent funcţii importante în administraţia locală. Astfel, Elena Iurov este sora actualului viceprimar Alexandru Dănăilă, iar Otilia Niţă este sora lui Mircea Fudulaiche, secretarul general al Primăriei Brăila şi fost subprefect al judeţului.

Cum este posibil ca pădurea Stejaru să poată fi defrişată

Terenul pe care vor să construiască cei 14 investitori nu mai face parte din fondul silvic al statului de aproape trei ani, de când a trecut în proprietate privată. După cum ne explica, în luna aprilie a acestui an, conducerea Direcţiei Silvice Brăila, reiese că schimbul de proprietate s-a făcut în baza unui articol al Legii 2047/2005, declarat neconstituţional între timp. Lucrurile au stat în felul următor: în 2008, Manuela Carmen Toma, din Bucureşti, moştenitoarea moşierului brăilean Mihalache Petrescu, a cerut să i se reconstituie dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de 31,5 ha teren forestier. Înainte de naţionalizarea comunistă, Mihalache a avut un trup de pădure în zona localităţii Cuza Vodă. Respectiva pădure nu mai exista la ora formulării cererii de retrocedare, aşa încât solicitantei trebuia să i se dea teren forestier pe alt amplasament. Direcţia Silvică Brăila a oferit spre compensare o suprafaţă împădurită aflată pe teritoriul comunei Stăncuţa, în apropierea vechii locaţii. Moştenitoarea a refuzat, însă, pe motiv că strămoşul său a avut o pădure de salcâm, iar Direcţia Silvică oferă în schimb plop şi salcie, specii mai puţin valoroase.

Plecând de la această motivare, Carmen Toma l-a mandatat pe Gabriel Romică Ştefan să solicite Comisiei Judeţene de Fond Funciar din cadrul Prefecturii Brăila un amplasament situat în extravilanul comunei Chiscani, mai exact 31,5 ha din trupul pădurii Stejaru. Răspunsul respectivei comisii a fost favorabil, însă Direcţia Silvică s-a opus, considerând că nu e normal ca punerea în posesie să se facă pe o suprafaţă situată la 50 km de amplasamentul iniţial al proprietăţii revendicate.

Mai trebuie menţionat şi faptul că Gheorghe Periverzof, cel care reprezintă interesele grupului de investitori, a fost implicat şi în procesul de revendicare a unei porţiuni din clădirea Teatrului "Maria Filotti".

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play


Cele mai noi știri

Cele mai citite știri






Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2021 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


nxt.201
YesMy