Perspectiva Fondului Monetar Internațional pentru Europa rămâne strâns legată de evoluțiile geopolitice. Potrivit FMI, o criză prelungită riscă să împingă Europa în recesiune.

Organizația subliniază, într-un nou raport, că perspectiva economică a Europei s-a deteriorat semnificativ din cauza perturbărilor energetice legate de războiul din Orientul Mijlociu, scrie Euronews.

VEZI ȘI: De ce e pe creștere, de fapt, Bursa de Valori București din moment ce se prelungește criza politică

Economia europeană, din ce în ce mai expusă șocurilor externe

FMI afirmă că economia europeană rămâne rezistentă, dar din ce în ce mai expusă șocurilor externe din cauza închiderea Strâmtorii Ormuz și îndeamnă la reforme rapide, inclusiv finalizarea pieței unice a UE printr-o mai bună conectare a rețelelor electrice, aprofundarea integrării financiare și creșterea productivității.

Prețurile petrolului au crescut cu aproximativ 70%, în timp ce prețurile europene la gaze rămân cu aproximativ 45% peste nivelurile de dinainte de război. Deși mai puțin severe decât șocul din 2022, se așteaptă ca aceste creșteri să afecteze puternic creșterea economică, avertizează FMI.

VEZI ȘI: Cursul euro, spre ce ne îndreptăm. Economistul Adrian Negrescu, sfat pentru români: Cea mai ”sănătoasă” alegere

Trecerea pe termen lung a Europei către sursele regenerabile de energie — care reprezintă acum peste jumătate din producția de energie electrică — a contribuit la atenuarea impactului șocului energetic, însă FMI afirmă că oferă doar o protecție parțială.

Previziunile de creștere au fost retrogradate, zona euro fiind acum așteptată să se extindă cu puțin peste 1% în 2026, față de aproximativ 1,4% înainte de războiul din Iran, conform proiecțiilor FMI. Între timp, inflația rămâne ridicată, reflectând presiunile persistente asupra costurilor din cauza întreruperilor energiei și a aprovizionării.

Sănătatea fiscală depinde de durata conflictului din Orieantul Mijlociu

Perspectivele FMI depind în mare măsură de evoluțiile geopolitice, deoarece instituția susține că un conflict scurt în Orientul Mijlociu ar putea limita pagubele, dar o criză prelungită ar putea împinge Europa în recesiune.

„Impactul economic general va depinde de modul în care va evolua conflictul din Orientul Mijlociu, în special în ceea ce privește aprovizionarea cu energie și infrastructura”, a declarat comisarul pentru economie, Valdis Dombrovskis, într-o conferință de presă luni seara, după o reuniune a miniștrilor de finanțe din zona euro.

El a avertizat că blocul nu își poate permite să „repete greșelile trecutului”, subliniind că orice măsuri de sprijin trebuie să fie temporare, direcționate și să nu contribuie la cererea agregată.

Europa se confrunta deja cu prețuri ridicate la energie înainte ca războiul condus de SUA împotriva Iranului să înceapă să perturbe piețele energetice globale pe 28 februarie.

Industria europeană plătea de două până la trei ori mai mult pentru energie decât concurenții din Statele Unite și China. Acest decalaj persistent reflectă o vulnerabilitate structurală, mai degrabă decât un dezechilibru temporar, a avertizat FMI.

FMI sugerează menținerea ETS-ului și modernizarea rețelei de electricitate

În acest context, menținerea impulsului reformei energetice este crucială. Raportul FMI îndeamnă UE să își mențină angajamentul față de piața sa de carbon, Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), care a fost în pragul colapsului, dar este considerat de FMI ca sprijinind progresul continuu în adoptarea energiei eoliene și solare.

Organizația avertizează că abandonarea ETS ar putea pune în pericol progresul obținut cu greu în decarbonizare.

Dincolo de aceasta, Europa trebuie să-și finalizeze piața internă a energiei, a declarat FMI, pachetul privind rețelele propus de Comisie în decembrie anul trecut fiind un „pas important”.

O rețea electrică modernizată și stocarea sunt cruciale pentru ca UE să reușească în tranziția sa energetică și vor domina procesul de elaborare a politicilor blocului - și probabil conflictele politice - în următoarele luni, deoarece președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a solicitat Parlamentului și Consiliului să ajungă la un acord politic cu privire la propunerea privind rețelele până în vară.

Practicile care ar putea slăbi poziția Europei

Raportul FMI menționează, de asemenea, Legea privind accelerarea industrială (IAA) propusă de Comisie, afirmând că aceasta conține măsuri utile, inclusiv eforturi de diversificare a lanțurilor de aprovizionare.

Cu toate acestea, FMI avertizează, de asemenea, că regulile de achiziții publice „Fabricat în Europa” și condițiile de investiții străine legate de crearea de valoare locală ar putea distorsiona piețele și ar putea slăbi avantajul comparativ.

Protejarea industriilor strategice este un obiectiv legitim, spune FMI, dar trebuie să fie ghidată de o analiză cost-beneficiu disciplinată.

Raportul avertizează, de asemenea, împotriva capcanelor politicilor comune, menționând că relaxarea regulilor de concurență, urmărirea unor strategii industriale necoordonate sau reducerea angajamentelor climatice ar putea, în cele din urmă, slăbi, mai degrabă decât să consolideze, poziția Europei.

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News