Dragnea, mișcarea asociației VeDem Just. Toni Neacșu: Argumentele lor pică. Se referă la un singur dosar

Scutaru Cristina / 10 apr 2019 / 08:39 Salveaza PDF Comentarii
Descriere foto:

Asociația Voci pentru Democrație și Justiție s-a adresat Curţii în legătură cu cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Înalta Curte de Casație și Justiție și Parlamentul României privind completurile de 3 judecători de la Curtea Supremă.

Asociația VeDem Just a venit cu cinci argumente pentru care vrea să arate că la ICCJ nu a fost și nici nu este obligatorie înființarea completelor de trei judecători specializate în soluționarea cauzelor de corupție.

Avocatul Toni Neacșu a venit cu contrargumente

 

”Asciația VdemJust, a forțat 3 argumente juridice împotriva evidenței și anume că art. 29 din Legea nr. 78/2000 obligă, în forma cea mai explicită posibil, la înființarea completelor specializate la toate instanțele care judecă infracțiuni de corupție în prima instanță, deci și la ÎCCJ.

Contraargumentele mele sunt următoarele:

1. Argumentul istoric


VedemJust:În forma lui inițială, art 29 din Legea nr. 78/2000 privind completele specializate trimitea la condițiile prevăzute de art. 15 din Legea nr. 92/1992. Or, această lege nu privea instanța supremă, pentru că art. 11 din legea nr. 92/1992 stabilea că Organizarea și funcționarea Curții Supreme de Justiție și a instanțelor militare sunt reglementate prin lege".

Într-adevăr, în forma lui inițială art. 29 din Legea 78/2000 stabilea doar posibilitatea înființării unor complete specializate la instanțele a căror organizare era prevăzută de Legea nr. 92/1992, adică curți de apel, tribunale și judecătorii. Aceasta era voința legiuitorului la acel moment.

Însă, prin Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003 legiuitorul a modificat art. 29 din legea nr. 78/2000 și a instituit obligația instituirii completelor specializate pentru judecarea în prima instanță la toate instanțele, fără deosebire. Aceasta este noua voință a legiuitorului și aceasta a fost nesocotită de ÎCCJ. Prin eliminarea trimiterii restrictive la dispozițiile Legii nr. 92/1992, care reglementa doar curțile de apel nu și ÎCCJ, se arată clar voința Parlamentului de a extinde completele specializate la toate instanțele, inclusiv ÎCCJ, concomitent cu înlocuirea caracterului facultativ al înființării acestor complete.

Conflictul juridic de natură constituțională s-a creat prin nerespectarea de către ÎCCJ a dispozițiilor modificate ale art. 29 din Legea nr. 78/2000.

2. Interpretarea absurdă prin analogie

 

VedemJust: Dacă art. 57 alin. 1 din Legea nr. 304/2004 ar fi avut o aplicabilitate cu caracter general în materia infracțiunilor de corupție și ar fi fost aplicabil și ÎCCJ, atunci și la această instanță ar fi trebuit ca acele complete specializate să fie formate tot dintr-un singur judecător. Lucru absurd, în mod evident.

Decizia dată în interesul legii nr. V din 26.09.2005 a ÎCCJ se referă la interpretarea art. 57 alin. 1 din Legea nr. 304/2004, astfel cum era în vigoare atunci, care stabilea următoarele: "Cauzele date, potrivit legii, în competenţa de prima instanţa a judecătoriei, tribunalului şi curţii de apel se judeca în complet format dintr-un judecător, cu excepţia cauzelor privind conflictele de muncă şi de asigurări sociale."

Dispozițiile aparent contrare din Legea nr. 78/2000, cuprinse în art. 29 alin. 2 aveau următorul conținut:"la judecătorii, tribunale şi curţile de apel, completele specializate sunt formate din 2 judecători"


După cum ușor se observă, ambele prevederi se refereau expres doar la situația curților de apel, tribunalelor și judecătoriiilor, astfel că aducerea în discuție a ÎCCJ, fie și sub forma argumentului reducerii la absurd, este complet nejustificată. Teza de la care pleacă interpretul (dacă art. 57 alin. 1 ar fi avut aplicabilitate și la ÎCCJ) este falsă, astfel încât și concluzia este la fel de falsă.

Interpretarea a fortiori

 


VedemJust: Legiuitorul a exceptat secția penală a ÎCCJ de la posibilitatea sau obligativitatea constituirii de complete specializate, sens în care se reproduce art. 32 din Legea nr. 304/2004 care se referă la înființarea completelor de 5 judecători.


Dacă pentru completele de 5 judecători în materie penală legiuitorul a înțeles să facă o excepție de la regula constituirii unor complete specializate în funcție de natura cauzelor, atunci a fortiori și pentru completele de 3 judecători de la secția penală este aplicabilă această reglemntare, întrucât competența judecătorilor de la secția penală este stabilită în funcție de persoană, iar nu de materia infracțiunii.

Dosar Dragnea

 

Argumentul juridic este abuziv, întrucât completele de 5 judecători nu sunt complete de fond, iar obligativitatea constituirii de complete specializate privește doar judecarea cauzelor de corupție în prima instanță. În al doilea rând, completele de 5 judecători, potrivit practicii constante a ÎCCJ, nu fac parte din secția penală, ci sunt complete speciale. În sfârșit, iarași premisa argumentului este falsă și anume că legiuitorul ar fi exceptat secția penală a ÎCCJ d ela posibilitatea sau obligativitatea constituirii de complete specializate. Dimpotrivă, la ÎCCJ nu funcționează decât exclusiv complete specializate, iar nu și complete comune ca la celelalte instanțe. Prevederile art. 19 alin 3 sunt clare în privința asta: "La începutul fiecărui an, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, la propunerea președintelui sau a vicepreședintelui acesteia, poate aproba înființarea de complete specializate în cadrul secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, în funcție de numărul și natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecărei secții, precum și de specializarea judecătorilor și necesitatea valorificării experienței profesionale a acestora". Nu sunt reglementate la ÎCCJ alte complete decât acestea specializate, aspect stabilit de altfel printr-o recentă hotărâre a ÎCCJ.

Restul argumentelor VedemJust nu au nici o legătură cu sesizarea privind conflictul juridic ci se referă la o situație particulară, la un dosar aflat încă pe rolul instanțelor, respectiv la dosarul aflat în apel în care este judecat Liviu Dragnea”.


Te-ar putea interesa








Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?


Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.26