EXCLUSIV  UNIREA ROMÂNIEI cu BASARABIA, dezbatere privind provocările Unirii

Tudor Curtifan / 17 noi 2017 / 20:43 Salveaza PDF Comentarii
Descriere foto:

Astăzi, la Facultatea de Istorie, Universitatea București, a avut loc conferința  „Basarabia 1918-2018 Provocări la adresa României privind Unirea”. S-au ridicat cele mai importante probleme în ceea ce privește Unirea României cu Republica Moldova.

În cadrul conferinței intitulate „Basarabia 1918-2018 Provocări la adresa României privind Unirea", s-a discutat atât despre dificultățile peste care România va trebui să treacă pentru a se uni cu Basarabia cât și despre obstacolele pe care Țara le înfruntă în prezent în vederea înfăptuirii aceluiași lucru.

La eveniment au luat cuvântul istoricul Conf. Univ. Dr. Marius Diaconescu, dar și Ion Negrei, istoric și politician din Republica Moldova. Totodată, din partea societății civile au vorbit Vlad Bilețchi, președintele Asociației ODIP și George Simion, liderul unioniștilor și președintele platformei 2012.

Istoricul Marius Diaconescu a explicat în debutul conferinței evenimentele care au condus la Unirea Basarabiei cu patria mamă, dar a vorbit și despre momentul pierderii Basarabiei la 28 iunie 1940. Acesta s-a întrebat dacă insuccesul că Basarabia a fost pierdută după doar 22 de ani este cauzat de politicienii români sau contextul internațional nefavorabil.

”Ne place nouă să ne ascunde, să spunem că sunt vinovați nemții sau rușii sau oare politicienii români nu au fost capabili să-și asume răspunderea, responsabilitatea măcar pentru un singur glonț în 28 iunie 1940 pentru Basarabia. Ca istoric nu pot să fac istorie contrafactuală, dar ca simplu cetățean pot să-mi permit să sesizez că dacă un singur cartuș era tras în 28 iunie sigur ponderea unioniștilor azi în Basarabia era mult mai mare sau deja era făcută Unirea. Atunci s-a greșit, haideți să încercăm să nu greșim și astăzi”, a precizat Marius Diaconescu.

”Calul troian” pregătit de Rusia. Problema Transnistriei, negocieri cu Moscova

Istoricul a vorbit și despre costul Unirii cu Basarabia. Pe lângă faptul că populația României s-ar mări cu circa 3 milioane de locuitori iar suprafața țării cu aproximativ 33.000 de km pătrați, Unirea ar aduce și multe minorități. Desigur, cazurile Transnistriei și Găgăuziei sunt cele mai elocvente. ”Sunt niște costuri, poate și pe plan internațional, dar trebuie să ni le asumăm”, spune istoricul Marius Diaconescu.

Acesta mai sublinează că la nivel politic ”ținând cont de interesul imediat al României de a face Unirea poate că ar trebui să deschidem un canal de comunicare” cu Moscova și să începem o negociere.

”E clar că șansele ca Transnistria să facă parte dintr-o viitoare Românie sunt aproape 0, poate chiar 0 absolut. (...) Dacă vrem să ajungem la Unire va trebui să găsim o cale de comunicare, de negociere. (...) Trebuie să găsim soluții iar negocierea cu Rusia este singura soluție. Posibil să rămână această Transnistrie ca un fel de Kaliningrad în coasta NATO, dar trebuie să fim suficient de inteligenți să pregătim contramăsuri. Trebuie găsite soluții concrete fiindcă dacă ne ancorăm pe o idee fixă nu vom ajunge la absolut nimic. Această Transnistrie este calul troian pe care l-a pregătit Rusia încă din '90”, a precizat Marius Diaconescu.

(w670)

Unirea prin Referendum sau Declarație?

Istoricul Marius Diaconescu și-a continuat discursul și a precizat că Unirea nu trebuie să se facă prin referendum în România și Basarabia așa cum se vehiculează în presă ci o declarație a celor două Parlamente este suficientă, amintind că în 1940 nu a existat niciun referendum pentru anexarea teritoriului românesc. Acesta spune că în mod cert în cazul unui referendum vor exista ”acțiuni de propagandă din partea inamicilor Unirii” care vor încerca să-i întoarcă pe români.

Totodată, George Simion, liderul unioniștilor a tras și el un semnal de alarmă în ceea ce-i privește pe ”securiștii de la noi” care transmit propagandistic mesajul că în cazul unei Uniri cu Basarabia, România pierde Transilvania. El a subliniat că această ”rușine de pe obrazul” țării, graniția de la Prut, trebuie combătută de tineretul unionist care vine din spate.

Propaganda anti-românească a celor 23

Vlad Bilețchi, un tânăr basarabean unionist, președintele președintele Asociației ODIP, merge de trei ani din sat în sat în Republica Moldova pentru a contracara propaganda rusă împotriva României. Acesta a povestit impresia pe care o au basarabenii despre români după ani de propagandă anti-românească a 23 de posturi TV de peste Prut.

”Avem în acest moment 23 de posturi TV care tâmpesc oamenii la propriu. Transmit că voi (nr. - românii) sunteți fasciști, că sunteți tigani, că vreți să ne furați pământurile. Asta se difuzează la cele 23 de posturi TV. (...) Există oameni pe care nu îi poți convinge că nu-i adevărat chiar dacă nu au fost niciodată în România..

Oamenii în Basarabia trăiesc în sărăcie, dar cred că românii sunt mai săraci decât ei și cred că vor să le ia pământurile. Vorbeam cu ei și ei au impresia că vama (nr. - granița) este acea noțiune de gard care îi apără la propriu de români. Oamenii cred așa ceva pentru că 23 de televiziuni fac propagandă zilnic”, povestește Vlad Bilețchi. 

În orice caz, așa cum semnala și istoricul Marius Diaconescu, un lucru este cert: România a scăpat programul Unirii cu Basarabia la începutul anilor '90 când Ion Iliescu s-a împotrivit pe motiv că nu dorește să aducă 1 milion de ruși în România.

Cert este că, la fel cum au subliniat și invitații conferinței de astăzi, România are nevoie prin politicieni de planuri concrete în ceea ce privește Unirea cu Basarabia. Politicienii români trebuie să iasă cu proiecte concrete, cu un plan bine pus la punct care să stabilească pașii care trebuie urmați după deciderea Unirii. Iar în acest moment, aceste planuri lipsesc cu desăvârșire, problema Unirii cu Basarabia fiind doar speculată în scop electoral de aleșii neamului. 

[citeste si]



Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?


Copyright 2018 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.26