Transilvania, la înălțime prin vinurile sale reprezentative

Crama Villa Vinea, vedere spre Târnava  Foto: Crișan Andreescu
Crama Villa Vinea, vedere spre Târnava Foto: Crișan Andreescu

Producătorii de vinuri au început să perceapă faptul că turismul viticol reprezintă o modalitate de promovare și creștere a vânzărilor, iar investițiile în această industrie, în cele mai multe cazuri prin fonduri europene, devin o prioritate a proprietarilor de crame.

În acest sens, enoturismul sau turismul viticol a început să prindă, am putea spune, printre români, cu vizitele ghidate la crame, în care vizitatorii iau contact cu procesul tehnologic de obținere a vinului, degustarea sau o plimbare prin vie, de unde se pot achiziționa și câteva sticle de vin la un preț de producător.

Dacă marii producători de vinuri se bazează pe vânzări către retail-uri sau la export, micii producători înceară să penetreze piața locală. Pentru a cunoaște zbaterea acestora trebuie să te afli acolo, unde pe parcursul întregului an se duce o bătălie pentru, ca la începutul toamnei, munca să fie răsplătită cu producții bune și de calitate.

Transilvania, a fost și rămâne un etalon al culturii viței de vie. Descoperirile arheologice atestează faptul că din antichitate, mergând în perioada migraţiei popoarelor și continuînd în decursul perioadei feudale, cultivarea viței de vie a fost una dintre îndeletnicirile de bază ale populației care a locuit pe aceste meleaguri.

Odată cu colonizarea saşilor de către regii arpadieni în secolul al XII-lea, în părţile Sibiului, Albei şi Bistriţei, a început dezvoltarea viticulturii din teritoriul cuprins între Târnave şi Mureş, zonă care figura pe hărţile timpului sub denumirea Weinland (Ţara vinului). Primele clone de viţă nobilă, de origine germană, au fost aduse în Transilvania în secolul XII în centrul viticol Alba, pe teritoriul actualelor localităţi Alba Iulia, Ighiu şi Cricău.

Inainte de invazia filoxerei (1885), în Transilvania erau răspândite vechile soiuri de struguri locale: Iordană, Lampăra, Fetească albă, Furmint, Vânătă de Băgaciu, dar si altele internationale: Riesling Italian, Riesling de Rhin, Pinot Gris şi Pinot Noir.

Villa Vinea, pe drumul vinului de pe Valea Târnavei

Povestea Villa Vinea a început în 2004, când Heiner Oberrauch a descoperit în apropierea orașului Tîrgu-Mureș o locație perfectă pentru producerea de vinuri extraordinare.

Villa Vinèa se află pe un deal lin, situat la o altitudine de 330-350 de metri, deasupra mării, cu expunere largă către sud și către râul Târnava Mică. Plantațiile sunt la aproximativ 20 de minute distanță cu mașina, față de aeroportul Târgu Mureș.

Sfântul Orban,( nu este nici Ludovic, nici Viktor), tronează crama de la Villa Vinea  Foto: Crișan Andreescu

Situată în localitatea Mica, la 15 km de Târnăveni, crama Villa Vinèa cultivă o suprafață de 70 de hectare de vie, plantată cu 12 soiuri, printre care: Sauvignon Blanc, Riesling, Gewürztraminer, Pinot Noir și Merlot. În portofoliu au fost adăugată și o varietate albă germană, Kerner și una roșie austriacă.

Vinul de top al cramei îl reprezintă Contessa, un vin alb, un cuplaj complex de Muscat ottonel, Kerner și Gewurztraminer obținut din struguri culeși devreme și deshidratați, mai apoi până la stafidare.

Cu un număr de circa 90.000 de sticle îmbuteliate anual, dintre care 80 la sută reprezintă vinul alb, crama are o cifră de afaceri de circa 650.000 de euro.

CASA DE VINURI ZAIG: Povestea Vinului de Teaca

Undeva, în zona Bistriței, cea mai nordică dintre cetățile săsești, se dezvoltă o podgorie mică, dar unde se produc vinuri alese. Istoria bogată a acestor locuri își păstrează amintirile nu doar în povești, ci și în sevele pământului, după cum spunea unul dintre ultimii sași din regiune, Zaig Eckehardt.

Sașii au ajuns aici prin 1260, dar prima atestare documentară o regăsim într-o relatare a cărturarului german, Johannes Troster, care menționa în cartea sa “Das Alt und Neu Teutsche Dacia”, (Nurenberg, 1666), că vinurile de la Tekendorf (Teaca) sunt cele mai bune vinuri albe pe care le-a degustat vreodată.

La începutul anilor 1960, vinificaţia modernă a fost introdusă și în aceste locuri, iar la Teaca a apărut un centrul viticol, sub coordonarea unui inginer de prin părţile Drăgăşanilor. După 1990, viticultura din zonă intră într-o perioadă marcată de un declin accentuat. Însă, în anii din urmă, Zaig Eckehardt încearcă să îmbine tradiţiile săseşti de acum câteva secole cu tehnologia modernă. E o punere laolaltă a unor idei vechi cu unele foarte noi, împletind meseria cu arta. Și totul se face în așa fel încât să se păstreze vie amprenta locului şi a oamenilor.

În comuna Teaca s-au plantat 13 hectare de viță nobilă, în 2013. S-a pastrat și via veche, cea care a fost sădită în urmă cu o sută de ani. Este un adevărat monument, care are nevoie de îngrijire manuală, extrem de meticuloasă. Iată de ce vinurile noastre sunt o punte de legătură între generații. 

Cele 2 ha cultivate cu vita de vie conțin Fetească Alba, Muscat Ottonel, Neuburger, Traminer, Furmint, Oporto.

Dej și Hrușciov, la un pahar cu vin de Teaca

"Teaca este o regiune care nu permite cultivarea viței pe suprafeţe întinse din cauza reliefului deluros cu pante accentuate. De aceea, aici se produce puţin vin, dar de calitate, de unde, în vremea comunismului, era cunoscut drept vinul securiştilor.

În istoria localităţii a rămas negocierea, la un pahar de vin, dintre Gheorghe Gheorghiu Dej şi Nikita Hruşciov, privind retragerea trupelor sovietice din ţara noastră", a continuat povestea locului Zaig Eckehardt.

În acesta cramă de familie, unde se produc anual în jur de 700 hl de vin. Procesul de fermentație se face în vase din inox controlate termic. Iar pentru maturare se folosesc butoaie din stejar, sub observarea unui oenolog tânăr, Cristina Carazan, din Republica Moldova, absolventă de chimie la Babeș Bolyai.

Între timp, rolul povestitorului e preluat, cu delicatețe, de soiurile cultivate in zona Chardonnay, Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc, Neuburger, Traminer, Fetească Neagră, Pinot Noir, Feteasca Regala, Fetească Albă.

Crama Jelna – amprenta Transilvaniei

În județul Bistrița – Năsăud, la câțiva kilometri de reședința de județ, Crama Jelna continuă și dezvoltă o tradiţie viticolă adormită timp de mai multe secole. Conform hărţilor vechi, printre care și harta iozefină (1766), pe dealurile Jelnei sunt reprezentate întinse plantaţii de viţă de vie.

Fratii Ovidiu si Daniel Moldovan au fondat în 2016 Crama Jelna, din podgoria Lechința, unde pe cele 26 de hectare cultivă vița de vie. Prima gama Amprenta Transilvania, o gama premium a fost gata în 2017 și a fost pusă pe piață în Februarie 2018. În iunie din același an, a fost lansată gama super-premium Dealu Negru, iar în noiembrie 2019 gama Iconic Navicella.

De unde Navicella

Totul a pornit de la Navicella pictorului italian Giotto de Bondonne, o impresionantă frescă ce orna vechea bazilică Sfântul Petru din Roma și care surprindea scena în care Iisus, mergând pe apă, ajunge la corabia în care se aflau ucenicii săi.

Fresca originală a fost distrusă odată cu reconstrucția bazilicii, însă se știe că s-au realizat câteva copii ale faimoasei fresce, iar singurele copii cunoscute în întreaga lume sunt la Strasbourg (Franța), Florența, Pistonia (Italia) și „Navicella Transilvanica” – pictată în 1520 în biserica din Jelna.

Darius Pripon, tânărul winemaker, la o degustare în cramă  Foto: Crișan Andreescu

În registrele vechii biserici evanghelice din sat stă scris că Petrus Murator, cel care a pictat fresca din Jelna în jurul căreia se face astăzi mare vâlvă, a fost plătit pentru munca sa în butoaie de vin.

Darius Pripon, tânărul winemaker îndrăgostit de Pinot Noir a adus vinurile cramei în atenţia iubitorilor de licori selecte, a transpus cultura și istoria într-un vin de excepție care poartă numele faimoasei fresce – Navicella.

Crama Jelna are din 2020 dreptul de utlizare a menţiunii facultative "produs montan" şi înregistrarea soiurilor Fetească Albă, Fetească Regală, Sauvignon Blanc şi Muscat Otonel în registrul naţional al produselor montane, pentru că ferma viticolă se află la cea mai mare altitudine din țară, respectiv 460 metri.

Antreprenorii au continuat dezvoltarea cu o pensiune de 4 margarete, cu opt camere duble si un restaurant, care a fost finalizata la jumatate anului .

Pentru vita-de-vie s-au folosit fonduri europene pentru reconversie, în cramă fiind investite fonduri proprii. În total, suma se ridica la circa un milion de euro. Sunt incluse aici si echipamentele, tehnologie de ultima generatie.

După îmbutelierea vinului, la Jelna  Foto: Crișan Andreescu

Vinurile cramei Jelna, din soiurile Feteasca Albă, Feteasca Regală, Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc, Pinot Noir, se vând sub brandurile Jelna, Dealu Negri, Navicella în ţara noastră, prin intermediul HoReCa. Recent, tinerii investitori au pariat și pe export, avand contracte în Belgia, Canada, Danemarca și Anglia.

Pentru dezvoltarea cramei, exista un proiect de retehnologizare, din fonduri europene. Printre dotările pe care proprietarii cramei doresc să le achizitioneze este și o linie performantă de îmbuteliere. Valoarea proiectului este estimată la 800.000 de euro, partea de tehnologie, la care se adaugă costurile constructiei.

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play

Cele mai noi știri

Cele mai citite știri





Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2021 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


cloudnxt2
YesMy