Testele cu detectorul de minciuni, introduse de echipa lui Trump pentru a elimina până și cele mai mici scurgeri de informații

Un plan aparent banal de a angaja un șofer la Biroul Federal pentru Managementul Personalului (OPM) a provocat o reacție de amploare în sânul administrației Trump. Deși nu era vorba de o informație sensibilă, detaliile au ajuns în presă, fapt care a generat o anchetă internă declanșată de conducerea instituției pentru a identifica sursa dezvăluirii, potrivit unor surse apropiate situației.

Un funcționar al OPM, într-un mesaj ironic trimis colegilor – consultat de Reuters – a remarcat că astfel de informații ar fi trebuit oricum să fie publice, dat fiind că postul trebuia scos la concurs. Cu toate acestea, apariția în presă a intenției de a recruta un șofer a fost stânjenitoare atât pentru agenție, cât și pentru administrația prezidențială, mai ales în contextul în care OPM era în fruntea unui proiect de restructurare masivă a aparatului federal.

Acest episod scoate la iveală politica fermă a președintelui Donald Trump de a reprima orice formă de scurgere către mass-media, indiferent dacă e vorba despre date clasificate sau activități administrative banale.

Reuters a discutat cu nouă actuali și foști angajați guvernamentali, care au confirmat că există un efort organizat de a detecta și pedepsi orice angajat care furnizează informații presei. Potrivit a patru dintre aceștia, scopul nu este doar blocarea scurgerilor, ci și înlăturarea celor considerați incompatibili cu direcția politică a Casei Albe.

„Președintele Trump a spus clar că nu va tolera angajați federali care scurg informații către presa de fake news. Este o chestiune de bun-simț”, a declarat Karoline Leavitt, purtătoare de cuvânt a Casei Albe, într-un comunicat transmis Reuters.

„Funcționarii guvernamentali care preferă să dea informații presei în loc să își facă treaba pentru care sunt plătiți din bani publici trebuie trași la răspundere.”

În mai multe agenții federale – printre care Departamentele pentru Securitate Internă, Justiție și Apărare – angajaților li s-a comunicat că vor fi supuși testării cu detectorul de minciuni în urma unor divulgări de informații neclasificate, potrivit a șase surse din sistem. Cu toate că rezultatele acestor teste sunt rareori admise în instanță, autoritățile par hotărâte să le folosească pentru a depista presupusele surse ale scurgerilor.

Conform mai multor angajați DHS, testarea a fost impusă chiar și atunci când nu existau dovezi clare, ci doar suspiciuni legate de conversații cu presa. Cei care au refuzat testarea au fost amenințați cu concedierea, iar unii au ales să plece din proprie inițiativă.

Anchete și testări după o ședință cu oficiali de rang înalt

După ce detalii dintr-o reuniune din martie, la care au participat secretarul pentru Securitate Internă Kristi Noem și directorul interimar FEMA Cameron Hamilton, au ajuns în presă, conducerea DHS a dispus testarea cu poligraful a cel puțin patru participanți, potrivit a doi foști oficiali FEMA. Printre cei verificați s-a numărat și Hamilton, iar testele au fost desfășurate în sediul TSA din Virginia.

Un angajat din comunicare de la FEMA a fost plasat în concediu plătit după ce rezultatul testului său a fost inconcludent. Deși nu e clar dacă era implicat direct în acea întâlnire, a refuzat să comenteze cazul. Un alt funcționar DHS și-a dat demisia imediat ce i s-a cerut să se supună testării, temându-se că ar putea deveni țap ispășitor.

Conform mărturiilor, toți cei testați au fost obligați să semneze acorduri de confidențialitate legate de procedură.

Când a fost întrebat despre aceste practici, Departamentul pentru Securitate Internă a transmis un mesaj categoric: „Suntem indiferenți față de rangul, vechimea sau statutul angajaților – fie că sunt numiți politic sau funcționari de carieră – vom identifica persoanele care divulgă informații și le vom urmări penal până la capăt.”

OPM nu a oferit comentarii, iar Departamentul Apărării a confirmat că intenționează să utilizeze testele poligraf pentru a depista persoanele care furnizează informații presei.

În mod normal, scurgerile de informații nu constituie infracțiuni, decât dacă vizează date clasificate sau protejate prin lege, precum cele ce țin de securitatea națională. Totuși, unii istorici și experți în guvernare susțin că anumite dezvăluiri, chiar dacă nu sunt secrete, pot fi în interesul public – deși recunosc că acestea pot submina eficiența administrativă și agenda unui președinte.

„Nu toate scurgerile de informații sunt în folosul păcii, al bunei guvernări și al libertății constituționale,” a punctat istoricul Timothy Naftali, fost director al Bibliotecii Prezidențiale Nixon.

Schimbări legislative și presiuni asupra presei

Pe lângă presiunea internă exercitată asupra funcționarilor, administrația a făcut și pași legali pentru a-și extinde accesul la datele jurnaliștilor. În aprilie, Departamentul Justiției a simplificat procedurile prin care procurorii pot solicita dovezi și mărturii de la presă în cazurile legate de scurgeri.

Această mișcare a venit în urma unei directive semnate de procurorul general Pam Bondi, care a revocat regulile adoptate în timpul administrației Biden. Acestea din urmă interziceau accesul la înregistrările jurnaliștilor, cu excepția cazurilor în care aceștia erau implicați într-o anchetă penală clar definită.

Noua politică permite acum utilizarea de citații și mandate pentru a obține „informații și mărturii de la sau despre membrii presei”, conform documentului oficial semnat de Bondi.

Gabe Rottman, vicepreședinte al Comitetului pentru Libertatea Presei, a remarcat că menționarea scurgerilor neclasificate în noul memo indică o deviere clară de la abordarea din primul mandat Trump. „Este o diferență semnificativă față de prima administrație Trump, când, de exemplu, discursul procurorului general Jeff Sessions despre combaterea scurgerilor se concentra în special pe informații legate de securitatea națională.”

Criticii spun că aceste măsuri reprezintă, de fapt, o unealtă politică pentru eliminarea vocilor disidente din aparatul guvernamental. „Casa Albă a lui Trump vrea să transmită un mesaj clar: va întoarce fiecare piatră și va folosi orice mijloc pentru a elimina scurgerile care nu îi convin,” a afirmat avocatul specializat în securitate națională Brad Moss.

Statistica susține aceste afirmații: în fiecare an de mandat, administrația Trump a cerut mai multe anchete penale privind scurgerile decât întreaga perioadă de 15 ani anterioară, conform datelor obținute de Project on Government Oversight.

Totuși, atât administrațiile republicane, cât și cele democrate, au încercat să limiteze astfel de scurgeri. De exemplu, Barack Obama a inițiat mai multe urmăriri penale în acest sens decât toți predecesorii săi la un loc. Trump a lansat șase anchete până la finalul mandatului, fiind pe cale să depășească și acest record, conform Reuters.

CITEȘTE ȘI: Anunț de ultimă oră al lui Donald Trump despre schimbul de prizonieri între Rusia și Ucraina

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News