€ 5.0953 →
|
$ 4.2940 →
|
pexels-leeloothefirst-5428836 / semnul întrebării
Relatările apărute recent în presa internațională despre așa-numitul „Sarajevo Safari” – presupuse episoade din timpul asediului capitalei Bosniei în care persoane străine ar fi plătit pentru a trage în civili – au generat un șoc moral puternic.
În unele mărturii este menționată și o femeie din România, însă informațiile rămân la nivel de acuzații și declarații, fără confirmări judiciare definitive. Dincolo de dimensiunea factuală, cazul deschide o discuție profundă despre mecanismele psihologice care pot face posibilă participarea la violență extremă.
Unui dintre cauzele acestui comportament criminal este dezumanizarea – procesul prin care celălalt este perceput nu ca persoană, ci ca obiect sau simbol al unui conflict. “În contexte de război, acest mecanism este amplificat de propagandă, frică și polarizare identitară. Dezumanizarea funcționează adesea împreună cu disocierea morală: individul separă acțiunea violentă de propriul sistem moral, reinterpretând realitatea prin justificări diverse („nu sunt oameni ca mine”, „este doar un joc”, „așa fac toți”)”, a explicat psihologul Bogdan Cotigă.
Relatările despre persoane care ar fi plătit sume foarte mari pentru a participa la astfel de acțiuni sugerează un posibil profil psihologic dominat de tendința de a căuta experiențe extreme pentru stimulare emoțională. “În unele cazuri, acest tipar se poate asocia cu trăsături narcisice: nevoia de control, sentimentul de superioritate și percepția propriei invulnerabilități. Războiul devine atunci un spațiu în care individul își proiectează fantasmele de omnipotență”, a adăugat psihologul.
Un alt element relevant este presiunea de grup. Psihologia socială arată că indivizii pot comite acte extreme atunci când acestea sunt validate de un colectiv. “Ritualurile de grup, limbajul comun și recompensele simbolice creează un cadru în care responsabilitatea personală se diluează. Individul nu mai decide în funcție de propriile valori, ci în funcție de normele grupului. Empatia este suspendată, adaptarea la context devine mai importantă decât mila față de celălalt”, a conchis psihologul Bogdan Cotigă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Rodica Mitu nu avea impulsul de a merge, dar a avut impulsul de a trăi. 31 ianuarie, o zi a oftatului în culori: Trei ani fără colega noastră de la DC News
de Anca Murgoci
