Blue Origin și NASA pregătesc "vânătorul de asteroizi" care ar putea salva planeta

Autor: Dana Mihai

Compania aerospaţială Blue Origin, aparţinându-i lui Jeff Bezos, a încheiat un parteneriat cu NASA Jet Propulsion Laboratory (JPL) şi cu Institutul Tehnologic din California pentru a studia cum să integreze capacităţile de apărare ale planetei în cadrul platformei spaţiale Blue Ring, pentru misiunea Near Earth Objects (NEO) Hunter, care are ca obiectiv protejarea planetei de asteroizii potemisiune spațialănţial periculoşi, transmite marţi Space.com.

Platforma Blue Ring, baza noii misiuni

Această misiune se va baza pe multiple tehnologii pentru a scana şi devia sau distruge asteroizii aflaţi pe traiectorii de potenţial impact cu Pământul. Ea reprezintă cea mai recentă aplicaţie pentru Blue Ring, magistrala modulară spaţială a Blue Origin, construită pentru a suporta până la 4.000 de kilograme de încărcătură utilă distribuită între până la 13 porturi de conexiune diferite. Blue Ring este conceput să funcţioneze oriunde, de la orbite joase şi geostaţionare ale Pământului şi până la spaţiul cislunar, Marte şi alte destinaţii din spaţiul cosmic.

NEO Hunter va utiliza multiple tehnici pentru a intercepta, evalua şi, dacă este necesar, redirecţiona traiectoriile asteroizilor potenţial periculoşi, conform unei postări din 11 martie de pe contul de X al Blue Origin.

În două faze separate ale misiunii, NEO Hunter va lansa un grup de cubesat pentru a se întâlni cu şi a caracteriza o potenţială ameninţare reprezentată de un obiect cosmic. Înţelegerea cât mai mult posibil a compoziţiei, masei şi densităţii unui obiect poate informa ce strategii pot fi implementate cu cel mai mare succes pentru a asigura neutralizarea ameninţării.

Deviarea asteroizilor cu fascicule de ioni

Una dintre aceste strategii poate fi pusă în aplicare folosind puternicul emiţător de fascicul de ioni al NEO Hunter. Vehiculul spaţial va fi capabil să trimită o rază de particule încărcate asupra unui asteroid pentru a-i schimba orbita. Motoarele cu acţionare ionică expulzează particule încărcate pentru a propulsa un vehicul spaţial, precum cel utilizat de sonda DART a NASA. În mod similar, un fascicul de ioni poate direcţiona un flux concentrat de atomi încărcaţi cu suficientă forţă pentru a modifica teoretic direcţia unui obiect în spaţiu.

Dacă un asteroid este prea mare sau se mişcă prea repede pentru a fi influenţat eficient de fasciculul de ioni al NEO Hunter, vehiculul spaţial poate intra într-o a doua fază a misiunii numită "Perturbare cinetică robustă".

Această tehnică a fost demonstrată pentru prima dată de DART, o sondă spaţială pe care NASA a lovit-o de asteroidul Dimorphos în 2022. DART a schimbat efectiv orbita lui Dimorphos în jurul asteroidului său partener binar Didymos şi a modificat, de asemenea, orbita celor doi în jurul Soarelui.

Citește și: Eveniment cosmic rar surprins de astronomi: Ciocnirea a două planete ar putea explica formarea Lunii

În acelaşi mod, NEO Hunter poate stabili un curs pentru interceptarea de mare viteză a unui asteroid ţintă, pe care apoi l-ar impacta cu viteza de până la 36.370 km/h. Înainte de a face acest lucru, însă, NEO Hunter va lansa un alt satelit mai mic, numit "Slamcam", pentru a documenta impactul şi a confirma succesul misiunii.

"Acesta este un alt exemplu al modului în care platformele comerciale precum Blue Ring pot desfăşura misiuni ştiinţifice, de explorare şi de apărare planetară cu costuri reduse şi prioritate ridicată", a declarat Blue Origin în postare.

Compania a proiectat Blue Ring pentru numeroase aplicaţii, inclusiv utilizarea sa ca nod de comunicaţii pe orbita lui Marte.

Tot mai mult interes pentru apărarea planetară

Apărarea planetară împotriva asteroizilor aflaţi în relativa apropiere a Pământului se bucură de mai multă atenţie în acest zile, după recenta prăbuşire a unui meteorit prin acoperişul unei locuinţe din Germania şi ocazionala apropiere a unui asteroid care zboară între Pământ şi Lună. Astronomii se ocupă de acest lucru de zeci de ani, construind un catalog de asteroizi care sunt suficient de mari pentru a fi periculoşi şi care prezintă, de asemenea, riscul de a lovi Pământul la un moment dat în viitor. Până în prezent, nu a fost identificată nicio ameninţare iminentă serioasă, mai notează Space.com.