Fundația Institutul de Studii Financiare și trustul de presă DC Media Group, trust media din care fac parte DC News, DC Business, DC Medical, Știri Diaspora, Defense Romania, Spectacola, Astrosens, Părinți și Pitici, DC Sport, DC NewsTV și Radio DCNews au organizat Conferința "Quo Vadis 2026!", având ca temă "O Românie rezilientă: Cum reducem deficitul de protecție într-o lume a riscurilor multiple?".
În acest context, cititiorii și telespectatorii DC News au aflat informații exclusive și noutăți pe tema asigurărilor de viață, de locuințe și a pensiilor de la prof. dr. Alexandru Rafila, Valentin Ionescu (ISF), Nicoleta Radu (PAID), Alexandru Ciuncan (UNSAR) și prof. univ. dr. Daniel Armeanu (ASF).
Prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila, președintele Comisiei pentru sănătate și familie în Camera Deputaților: „A fost o conferință foarte interesantă, care, până la urmă, pune problema riscurilor care pot apărea în viața economică și socială a României și faptul că am avut prezenți aici, atât a oamenilor din zona medicală, din zona urgențelor, în general, din zona serviciilor care asigură sustenabilitatea financiară și a asiguratorilor, cred că este foarte importantă.
Cu privire la sustenabilitatea și reziliența sistemului de sănătate, cu siguranță, avem nevoie de o sustenabilitate financiară, iar instrumentele pe care le avem la dispoziție, în momentul de față, sunt cele de dezvoltare a serviciilor de ambulatorii de specialitate. Am început acest proces în anii când am fost ministrul Sănătății și trebuie să continue, pentru că, până la urmă, finanțarea corectă a serviciilor ambulatorii este un deziderat care să facă atractive aceste tipuri de servicii, care, per total, sunt mai puțin costisitoare decât serviciile de spitalizare continuă. Iar avansurile tehnologice, în ceea ce privește diagnosticul și tratamentul pacienților permit acest lucru. Ca o remarcă generală, medicii specialiști din ambulatoriu sunt plătiți doar cu 60% din nivelul în care sunt plătiți medicii de familie, tot un serviciu ambulatoriu. Aș vrea să fiu bine înțeles, medicii de familie nu sunt prea bine plătiți, ci nu sunt bine plătiți cei din serviciile ambulatorii. Și am început acest proces în timpul mandatului meu, sper ca el să continue, ca să asigure sustenabilitatea financiară a sistemului de sănătate, pentru că va duce la scăderea costurilor cu asistența medicală spitalicească continuă.
Pe de altă parte, un subiect care este foarte mult dezbătut este legat de unde lucrează medicii, în sistemul public sau în sistemul privat. Dezvoltarea unui sistem, așa cum se întâmplă în multe țări din Uniunea Europeană, de asigurare a unor servicii medicale private în spitalele publice, care acum sunt foarte bine dotate, modernizate etc. și de ce e nevoie și de utilizarea completă a acestor resurse? Ar aduce, pe de o parte, resurse spitalelor publice și pe de altă parte, medicii nu ar mai trebui să se ducă în unități private, ca să își completeze veniturile. Și este un model replicat în multe țări din UE, în Franța. De exemplu, am lucrat la acest proiect, Ambasada Franței ne-a sprijinit. Cred că este un exemplu de bună practică, iar dezvoltarea asigurărilor complementare și suplimentare, fie de la asiguratorii publici, fie de la asiguratorii privați, dar și a unui sistem de deductibilități care să încurajeze acest tip de asigurare și să nu împovăreze pacienții, cred că este cheia pentru o reziliență și o sustenabilitate financiară a sistemului de sănătate”.
DC News: Trăim într-o lume într-o continuă schimbare și vedem că riscurile la care sunte supuși, fie ca cetățean, fie ca societate sunt tot mai mari, cum facem ca să ne protejăm?
Valentin Ionescu, președintele Institutului de Studii Financiare (ISF): „Există un deficit real de protecție în România, care are la bază câteva probleme de fond ale societății românești. În primul rând, aș vorbi despre lipsa de educație financiară. În al doilea rând, acolo unde există o protecție nu este făcută să acopere cu riscul real, precum ar fi asigurarea de locuințe. În general, în România sunt subevaluate, nu sunt la costul de reconstrucție. Este o problemă, chiar dacă există aceste asigurări. Un parteneriat public - privat, între stat și compania de asigurări ar fi recomandat, pentru a ajuta să închidem acest deficit. De asemenea, produse adaptate la realitățile din România, la particularitățile din România, produse adaptate la IMM-uri, pentru că la IMM-uri există, fără să exagerez, este ca o bombă cu ceas. Nu au asigurări de business interruption, nu au cyber protection, deși folosesc email, facturi electronice și procesează datele clienților. Aici este un deficit enorm, conform datelor noastre de protecție în această zonă. Pe scurt, printr-o colaborare între sectorul privat - sectorul public, între Autoritatea de Supraveghere Financiară și Insitutul de Studii Financiare, prin eforturi comune, putem să ajutăm la crearea și promovarea unor produse și la înțelegerea riscurilor. Nu în ultimul rând, intermediarii, brokerii care domină piața de distribuție în România au un rol foarte important. Consultanța lor ar trebui să meargă către o consultanță bazată pe riscuri, clienții trebuie să înțeleagă riscurile și nu neapărat pe un comision rapid sau pe o vânzare rapidă”.
DC News: Cum s-a schimbat percepția românilor față de asigurări și care este rolul ISF în tot acest context?
Valentin Ionescu, președintele Institutului de Studii Financiare (ISF): „Percepția românilor, în ultimii ani, s-a îmbunătățit. Piața asigurărilor crește de câțiva ani buni. Anul acesta depășim 5 miliarde de euro prime brute subscrise. Asigurările de sănătate au depășit 1 miliard de lei, față de acum 4-5 ani, unde erau la 250-300 de milioane. Asigurările de viață sunt pe un trend crescător, dar încă nu sunt la un nivel de cuprindere satisfăcător pentru populația din România ca procent. La fel, asigurările pentru locuință au crescut timid, împreună cu asigurările obligatorii, cele emise de PAID. Trendul este crescător, populația este conștientă și din cauza riscurilor climatice, pe care le-am avut, în ultimii ani, respectiv inundații, alunecări de pământ, cutremure în această zonă sud-est europeană. De asemenea, ne-am confruntat, în ultima perioadă, cu explozii, oamenii sunt din ce în ce mai conștienți. Din păcate, în general, populația vede asigurarea ca o cheltuială și nu neapărat ca o protecție împotriva unui risc potențial. Noi aici încercăm să facem declicul prin pregătirile pe care le facem voluntar la ISF, pentru studenți, elevi, populație, companii, astfel încât să se discute despre o protecție și nu despre o cheltuială atunci când vorbim de asigurări”.
DC News: Cum au evoluat lucrurile pe zona asigurărilor obligatorii pentru locuințe în anul 2025? Care sunt perspectivele anului 2026 și ce putem face pentru a crește gradul de acoperire al acestor riscuri generate de situații neprevăzute și neplăcute?
Nicoleta Radu, director general PAID România: „Ne-am bucurat să vedem că, în anul 2025, nu a existat stagnare pe zona asigurărilor obligatorii de locuințe. A fost o creștere ușoară, nu foarte mare. Am încheiat anul cu aproximativ 2 milioane 400 de mii de polițe de asigurare obligatorie, deci un grad de cuprindere, care a sărit ușor peste 24%, dar asta este departe de a fi mulțumitor, având în vedere expunerea României. Din păcate, legea nu funcționează așa cum ea a fost scrisă la momentul inițial. Noi facem tot ceea ce este necesar, astfel încât să ducem mesajul nostru către oameni, dar fără o intervenție a autorităților, fără un mesaj pe care acestea să îl dea referitor la obligativitatea acestei polițe, dar nu neapărat la obligativitatea, ci la necesitatea protecției prin asigurare, în cazul în care un eveniment major se produce, va fi foarte greu să depășim zona asta de 24,25,26% anul viitor. Anul trecut am avut și câteva evenimente, care au produs un pic de conștientizare, în rândul populației, însă așa cum am spus, fără mesaje clare de la autorități, că bugetele locale, centrale, nu mai pot permite reconstrucții ulterioare dezastrelor din bani publici, lucrurile nu se vor îmbunătăți atât de repede”.
DC News: Cum a evoluat piața în anul 2025 și care sunt perspectivele anului 2026?
Alexandru Ciuncan, președinte și director general UNSAR: „A fost, cu siguranță, și putem spune asta că a fost un an de consolidare și dezvoltare, la nivelul industriei de asigurări. Am văzut cifra de afaceri crescând cu 11%, însă mult mai interesant este că despăgubirile plătite de către companiile de asigurări au fost crescut chiar mai mult ca și dinamică, primele brute subscrise au crescut cu 16-17%. Acest lucru arată că industria funcționează, că suntem alături de oameni și companii, atunci când trec prin momente dificile. Ar fi important de spus următorul aspect. Credem că am depășit pragul celor 6,5 milioane de euro despăgubiri plătite în fiecare zi calendaristică a anului trecut. Asta înseamnă că, în fiecare zi calendaristică, merg, în medie, 6,5 milioane de euro către oameni și companii care au nevoie de acești bani”.
DC News: Care sunt zonele în care se simte nevoia creșterii pragului de acoperire cu asigurări și ce putem face ca oamenii să conștientizeze importanța încheierii unei asigurări falcutative?
Alexandru Ciuncan, președinte și director general UNSAR: „Conceptul la care m-aș referi este deficitul de protecție, adică diferența dintre resursele financiare pe care le au oamenii sau companiile și cele de care au nevoie în momentul în care produce o catastrofă naturală, explozie, incendiu sau accident. Aici este important să lucrăm toți, ca industrie, pentru că asigurărilAe sunt o reală plasă de siguranță pentru oameni și companii. Ca și comparație, cu nivelul european, vorbim despre acest deficit de protecție, în România, 24% din locuințe au asigurarea obligatorie și doar 18% au asigurare facultativă, care le permite o protecție completă pentru toate riscurile. Deci 24 și 18, iar media europeană este 62%. Este zona unde trebuie să lucrăm împreună, pentru că vorbim despre reziliența comunității, a noastră și a populației. La fel, procente, decalaje, astfel de deficite se pot vedea pe toate tipurile de asigurări. Este un semnal pentru noi toți, că trebuie să facem mai mult pe zona de educație financiară. La nivelul UNSAR lucrăm accelerat pe această zonă, dar și în ceea ce privește partea de politici publice, unde deductibilitățile fiscale ne-ar ajuta foarte mult, să putem să micșorăm acest deficit de protecție”.
DC News: Trăim într-o perioadă în care statul găsește foarte greu fonduri pentru susținerea sistemelor publice de sănătate, de educație, inclusiv sistemul de pensii publice, în acest context, cât de important este rolul pensiilor private pentru români?
Prof. univ. dr. Daniel Armeanu, vicepreședinte al sectorului pensiilor private ASF: „Rolul pensiilor private este, în general, pentru orice economie este unul foarte important, pentru că reprezintă un mecanism de economisire pe termen lung. Reprezintă principala modalitate prin care cei care ajung la vârsta pensionării realizează venituri suplimentare, într-o perioadă care au foarte mare nevoie. Sistemul de pensii private este un sistem care generează valoare adăugată pentru economie, realizează finanțări de proiecte, de infrastructură sau proiecte economice în care fluxurile financiare, practic, sunt dirijate către economia reală. Este un mecanism necesar pentru creșterea economică, care contribuie la dezvoltarea și stabilitatea financiară a unei țări. Și în cazul României, Pilonul 2 este cel care realizează o stabilitate financiară pe termen lung. Este singura sursă de venit suplimentar pe care populația României o să o aibă pe termen lung. De asemenea, este principalul investitor instituțional pe piața de capital, având un rol esențial în dirijarea capitalurilor către economia privată”.
DC News: Cum s-a schimbat percepția românilor față de pensiile private? Mă gândesc aici și la Pilonul 3 și cum vedeți sistemul de pensii, în general, în țara noastră?
Prof. univ. dr. Daniel Armeanu, vicepreședinte al sectorului pensiilor private ASF: „Percepția este într-o continuă dinamică. Este foarte, foarte bună, mai ales în momentul în care am ajuns să efectuăm plățile, în momentul în care oamenii realizează că obțin niște venituri substanțiale la pensie. Amintesc faptul că randamentele sunt consistente. Anul trecut am avut un randament de 19,2%, unul dintre cele mai mari în Europa, ce ne situează în top 10 european. De asemenea, activele au crescut cu 33% anul trecut. În ultimii doi ani, avem o creștere a activelor de 64%. Mai mult, randamentul mediu pe toată durata de existență a Pilonului 2 este un randament real pozitiv, dublu față de inflație. Deci, percepția este dată și de performanțele pe care Pilonul 2 și Pilonul 3 le generează în activitatea economică și pentru participanți”.
VIDEO