BNR a decis marți să majoreze rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 3 la sută pe an, de la 2,50 la sută pe an. Măsura se va aplica începând de miercuri.
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de marți, a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară. De asemenea, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4 la sută pe an, de la 3,50 la sută pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2 la sută, de la 1,50 la sută pe an, începând tot de miercuri.
Alte decizii vizează păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit, precizează BNR
”Deciziile CA al BNR urmăresc ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, precum și stimularea economisirii prin creșterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală. BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu”, au anunțat cei de la BNR, conform Mediafax.
"Ar putea avea efecte negative mai multe decât cele pozitive"
"În orice manual clasic de economie scrie că atunci când ai inflaţie, poţi să acţionezi asupra ei prin dobânzi. Deci BNR aplică o metodă clasică. Problema este că în acest moment această metodă clasică, după părerea mea, ar putea să aibă mai multe efecte negative decât pozitive. Pentru că este aplicată în momentul în care intrăm într-un apogeu al crizei. După părerea mea, acest apogeu va fi undeva la jumătatea verii. Iar criza se bazează pe nişte lucruri care devin foarte clare. Şi anume o accentuare puternică a crizei globale, lucru vizibil prin creşterea preţurilor la materii prime, dar şi prin război, în timp ce în ţară nu s-au rezolvat multe lucruri, printre care criza energiei, preţurile la combustibil. E o criză foarte importantă care a dat naştere şi la ceea ce numim criza alimentară. Ea nu a devenit evidentă, dar preţurile cresc!
În aceste condiţii, ridicarea dobânzii, sau de fapt a dobânzilor, ar încerca nu să elimine inflaţia, că nu poate, ci să încetinească creşterea sau chiar să o stopeze. Dar nu cred că reuşeşte, pentru că efectele negative sunt foarte importante.
Aceste efecte negative vor merge în primul rând pe direcţia celor care deja au credite şi care plătesc dobânzi mai mari, dar cred că va duce şi la o inhibare a interesului pentru creditare, iar creditele pentru activităţi productive sau servicii vor mări inflaţia, pentru că dobânzile crescute intră în costul producţiei, apoi în preţul de la raft, deci la consumatorul final", a declarat Mircea Coşea pentru DC NEWS.
Întrebat dacă putem vorbi, astfel, de un cerc vicios, având în vedere că o măsură menită să protejeze populaţia vine cu efecte negative asupra populaţiei, profesorul de economie a spus că "da, pentru că, în cazul de faţă, inflaţia poate fi atacată din două direcţii: politica monetară, a băncii, şi politica economică, a statului. Statul trebuie să intervină şi el, iar cea mai importantă măsură ar fi reducerea importurilor la produsele de bază. Cât timp mâncăm zilnic 70% marfă de import, e clar că importăm inflaţie".
Ce înseamnă creşterea dobânzii cheie pentru românii cu credite
"Înseamnă un atac direct la bugetul de familie. Bugetul de familie este atacat de trei factori importanţi: facturile la energie, combustibil, inflaţie. Astea duc, după anumite calcule, la o reducere a bugetului de familie între 40 şi 42%. Dacă adăugăm şi creşterea ratelor, ne ducem la 45%. Ce rămâne e foarte puţin pentru menţinerea calităţii vieţii. Asta înseamnă că populaţia îşi reduce din stilul de viaţă abia câştigat după Revoluţie: se reduce cheltuiala pentru timpul liber, pentru concerte, lectură, etc. Se vor reduce şi cheltuielile la medicamente, la dotarea copiilor pentru şcoală, la multe.
Omul se va restrânge, începe să trăiască altfel. Toată viaţa lui se reîntoarce într-un moment pe care românii vor să îl uite. Pierderea calităţii vieţii duce la pierderea motivării cetăţeanului. Deci el nu va mai fi motivat să rămână în ţară, îşi va pierde şi încrederea în instituţiile statului. Lucrurile merg, din aproape în aproape, până când vor fi greu de gestionat, mai ales în condiţiile unui război la 50 km de graniţă", a concluzionat Mircea Coşea.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
