În Biserica Ortodoxă există rânduială ca, atunci când credincioșii participă la slujbe, să aducă un pomelnic pe care trec numele lor de botez și ale celor pe care îi poartă în gând.
Părintele Cleopa Ilie arată ordinea în care ar trebui trecuți pe pomelnic cei pentru care ne rugăm. Mai întâi îl pomenim pe preotul care ne-a botezat, apoi pe duhovnic, urmează nașii de botez, nașii de cununie, iar după aceștia soțul sau soția, părinții, copiii și celelalte rudenii. Cel care scrie pomelnicul se trece ultimul.
La Sfânta Liturghie se aduc pomelnice atât pentru cei vii, cât și pentru cei adormiți. La Sfântul Maslu și la Acatist sunt pomeniți doar cei vii, iar pentru cei adormiți există slujba parastasului.
Persoanele de alte credințe și cele nebotezate nu pot fi pomenite la Sfânta Liturghie și, prin urmare, nu sunt trecute pe pomelnice. Ele pot fi însă cuprinse în rugăciunea personală. Siluan Atonitul vorbește despre importanța rugăciunii pentru întreaga lume: „Sufletul, când se roagă pentru lume, știe mai bine, fără ziare, cum suferă întreg pământul… Rugăciunea curăță mintea și ea vede mai bine totul”. De asemenea, la ectenii auzim: „Încă ne rugăm pentru pacea a toată lumea”, semn că Biserica ne îndeamnă să ne rugăm pentru toți oamenii și pentru întreaga creație.
La împărtășirea cu Trupul și Sângele lui Hristos sunt chemați doar cei care mărturisesc aceeași credință și se află într-o stare duhovnicească potrivită. Nu pot fi trecuți pe pomelnic cei de altă credință, practicile oculte sau persoanele cunoscute pentru stăruința în păcate grave.
În cazul celor adormiți, nu sunt pomeniți la Liturghie cei care s-au sinucis, deoarece prin acest gest au respins darul vieții primit de la Dumnezeu. Nicodim Aghioritul numește sinuciderea ultima treaptă a păcatului. De asemenea, nu sunt trecuți pe pomelnic copiii morți nebotezați sau pruncii avortați.
Există și situații în care unii oameni, din neștiință, trec pe pomelnicul celor adormiți numele celor considerați „dușmani”, crezând că astfel Dumnezeu îi va pedepsi. O asemenea practică este străină de învățătura Bisericii și este condamnată. Dumnezeu nu ascultă rugăciunile făcute din dorință de răzbunare. În Sfânta Evanghelie, Mântuitorul ne învață să ne iubim vrăjmașii și să ne rugăm pentru cei ce ne fac rău. Suntem chemați să ne rugăm și pentru cei care ne provoacă suferință. Trebuie să cerem lui Dumnezeu să lumineze inimile tuturor și să dezrădăcineze din noi vrăjmășia, ura și răutatea, înlocuindu-le cu dragoste, pace și fapte bune spre întărirea credinței.
VEZI ȘI: Începe Săptămâna albă. De ce se mănâncă ouă, lapte și brânză înainte de Postul Paștelui
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Anca Murgoci