Update 23
Iranul amenință Europa: Orice implicare în conflict va fi considerată "act de război"
Iranul a avertizat marţi ţările europene împotriva oricărei implicări în războiul care îl opune Israelului şi SUA, după ce Germania, Franţa şi Regatul Unit au declarat că sunt pregătite de "acţiuni defensive" pentru distrugerea capacităţilor militare iraniene, informează France Presse.
"Ar fi un act de război. Orice act de acest tip împotriva Iranului va fi considerat drept un gest de complicitate cu agresorul", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, în cursul unei conferinţe de presă la Teheran.
Gardienii Revoluției: "Porțile iadului" se vor deschide
O altă ameninţare a venit marţi de la Corpul Gardienilor Revoluţiei, fiind adresată SUA şi Israelului. Statele Unite şi Israelul trebuie "să se aştepte la atacuri punitive continue", au avertizat Gardienii Revoluţiei, ameninţând că "porţile iadului" se vor deschide pentru "inamicii" Iranului.
"Inamicul trebuie să se aştepte la atacuri punitive continue; porţile iadului se vor deschide puţin mai larg în fiecare moment pentru SUA şi Israel", a declarat purtătorul de cuvânt al Gardienilor, Ali Mohammad Naini, la televiziunea de stat iraniană.
Update 22
Bilanț devastator în Iran: Cel puțin 787 de morți după atacurile SUA și Israel, ONG-urile indică peste 1.500 de victime
Cel puţin 787 de persoane au fost ucise în atacurile lansate de Statele Unite şi Israel împotriva Iranului, a anunţat marţi Semiluna Roşie iraniană, relatează dpa.
Grupul de ajutor umanitar a raportat pe Telegram că atacuri au avut loc în 153 de oraşe din întreaga ţară.
Peste 3.600 de echipe de intervenţie în caz de urgenţă au fost desfăşurate la nivel naţional, a precizat acesta, adăugând că operaţiunile de căutare şi salvare continuă în numeroase locaţii.
Organizaţia pentru drepturile omului Hengaw, cu sediul în Norvegia, a estimat luni că numărul persoanelor ucise de sâmbătă este semnificativ mai mare, raportând peste 1.500 de decese.
Potrivit Hengaw, circa 1.300 dintre cei ucişi erau membri ai forţelor armate şi aproximativ 200 erau civili. Grupul spune că se bazează pe o reţea de contacte de pe teritoriul ţării pentru a documenta numărul victimelor.
Update 21
Israelul anunţă că a atacat preşedinţia şi Consiliul de Securitate de la Teheran
Israelul a anunţat marţi că a efectuat atacuri aeriene împotriva palatului prezidenţial iranian şi a birourilor Consiliului Suprem de Securitate Naţională din Teheran, ca parte a războiului lansat sâmbătă împotriva Iranului, relatează AFP.
Luni seară, "avioane israeliene au lovit şi destructurat instalaţii situate în complexul conducerii regimului terorist iranian din inima Teheranului", a informat armata israeliană.
"O cantitate mare de muniţii a fost lansată asupra birourilor prezidenţiale şi a clădirii Consiliului Suprem de Securitate Naţională", condus de Ali Larijani, a adăugat armata.
Update 20
Germania avertizează: Un atac asupra unui stat NATO nu poate fi exclus
Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a declarat marţi că un atac asupra unui stat membru NATO nu poate fi exclus, după atacul cu drone asupra unei baze aeriene britanice din Cipru, potrivit dpa.
"Da, acest pericol există, nu poate fi ignorat", a declarat Johann Wadephul pentru postul public de televiziune ZDF, când a fost întrebat dacă ţările NATO ar putea fi vizate pe măsură ce conflictul care implică Iranul escaladează.
Baza britanică din Cipru, vizată de drone
Baza forţelor aeriene britanice de la Akrotiri, Cipru, a fost atacată duminică seară cu o dronă de tip iraniană Shahed, au declarat oficialii. Alte două aparate aeriene fără pilot au fost interceptate în cursul zilei de luni, potrivit unor surse guvernamentale.
Cipru este ţară membră a Uniunii Europene, iar în prezent exercită preşedinţia prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene, dar nu face parte din NATO.
Marea Britanie declară că este angajată într-o misiune militară defensivă în Orientul Mijlociu împotriva Iranului. Germania şi-a rezervat, de asemenea, dreptul de a lua măsuri militare defensive.
Germania: Apărare, dar fără implicare militară directă
Wadephul a precizat într-un interviu separat acordat Deutschlandfunk că "înţelege prin aceasta că soldaţii germani se apără dacă sunt atacaţi".
Ministrul german de externe a reiterat pentru ZDF că Germania nu va participa la nicio confruntare militară (în Orientul Mijlociu). "De asemenea, nu punem la dispoziţie facilităţi militare în acest scop", a spus el, insistând că trebuie să continue eforturile pentru rezolvarea conflictului cu Iranul prin negocieri.
SUA şi Israelul au lansat sâmbătă o ofensivă la scară largă împotriva Iranului, declanşând o escaladare regională, după ce Teheranul a contraatacat, lansând rachete asupra bazelor americane din mai multe state din Golf.
Update 19
Zeci de nave franceze, blocate în Golful Persic după închiderea strâmtorii Ormuz
Între 50 şi 55 de nave sub pavilion francez sau care aparţin unor companii franceze sunt încă blocate în Golf ca urmare a închiderii strâmtorii Ormuz, a declarat marţi pentru AFP Laurent Martens, delegatul general al Asociaţiei Armatorilor Francezi, relatează AFP.
"Sunt cu aproximativ zece mai puţine decât duminică, acele nave se aflau în amonte de strâmtoare şi au putut să se întoarcă", a explicat Martens.
Navele încă blocate în strâmtoarea Ormuz, o rută strategică pentru comerţul global, "sunt clar identificate, ancorate, acostate în zonele cele mai puţin riscante ale sectorului", a adăugat el.
Acestea sunt în principal nave port-container, nave de serviciu şi nave care deservesc platforme petroliere, a explicat Laurent Martens. Câteva nave destinate transportului de gaze au fost, de asemenea, identificate de Asociaţia Armatorilor Francezi.
Ormuz, rută vitală pentru petrolul mondial
Strâmtoarea Ormuz, cu o lăţime de circa 50 de kilometri, se învecinează cu coastele Iranului şi ale Sultanatului Oman.
Ca represalii pentru atacurile aeriene americane, Gardienii Revoluţiei au închis această cale navigabilă crucială pentru transporturile de petrol: aproximativ 20% din producţia mondială de petrol şi gaz natural lichefiat tranzitează în fiecare an prin strâmtoarea Ormuz, ce separă Iranul de Peninsula Arabică şi oferă acces la Golful Persic.
Un general al Corpului Gardienilor Revoluţiei din Iran a ameninţat luni cu "incendierea oricărei nave care va încerca să traverseze strâmtoarea Ormuz".
Update 18
Armata libaneză se retrage din sud, după avansul Israelului. Hezbollah lovește baze militare israeliene
Armata libaneză şi-a retras militarii care se aflau în mai multe puncte din sudul ţării, aproape de frontiera cu Israelul, în urma 'escaladării' întreprinse de armata israeliană, a indicat marţi o sursă militară libaneză pentru AFP.
'Armata şi-a redesfăşurat forţele din mai multe puncte unde se poziţionase recent' în sudul ţării, a precizat sursa.
Decizia a fost luată pentru a menţine 'securitatea' acestor militari, a adăugat sursa citată.
Israelul anunță noi poziții "sub control" în Liban
Ministrul israelian al apărării, Israël Katz, a anunţat marţi că a autorizat armata să 'ia sub control' noi poziţii în Liban, în paralel cu campania de lovituri aeriene executată de luni împotriva mişcării pro-iraniene Hezbollah.
'Prim-ministrul Benjamin Netanyahu şi cu mine am autorizat armata israeliană să avanseze şi să ia sub control poziţii strategice suplimentare în Liban, pentru a împiedica atacurile asupra localităţilor israeliene de frontieră', a declarat Katz într-un comunicat.
Puţin mai devreme, armata israeliană a afirmat că militarii săi sunt desfăşuraţi în 'mai multe puncte' din sudul Libanului.
'Aceasta nu este o operaţiune terestră. Este o măsură tactică (...) menită să asigure securitatea poporului nostru', le-a declarat jurnaliştilor din presa străină purtătorul de cuvânt al armatei, locotenent-colonelul Nadav Shoshani.
'Am poziţionat soldaţi în zona de frontieră în puncte suplimentare pentru apărarea civililor noştri şi a împiedica Hezbollah să-i atace', a adăugat el.
După acordul de încetare a focului din noiembrie 2024, armata israeliană menţinea soldaţi în cinci poziţii pe care le consideră strategice în teritoriul libanez.
Hezbollah ripostează cu drone asupra bazelor israeliene
Hezbollah a anunţat marţi că a vizat trei baze militare în Israel, 'ca răspuns' la loviturile aeriene israeliene în desfăşurare în Liban, mai ales împotriva bastionului său din sudul Beirutului.
În mai multe comunicate, Hezbollah a declarat că, 'în replică la agresiunea criminală israeliană care a vizat zeci de oraşe şi sate libaneze, inclusiv periferia sudică a Beirutului', luptătorii săi au utilizat drone pentru a lovi bazele aeriene Ramat David şi Meron în Israel.
Hezbollah a afirmat, de asemenea, că a lovit baza Nafah, pe Înălţimile Golan ocupate de Israel.
Update 17
Israelul avansează în sudul Libanului, Hezbollah ripostează
Ministrul israelian al apărării, Israël Katz, a anunţat marţi că a autorizat armata să 'ia sub control' noi poziţii în Liban, în paralel cu campania de lovituri aeriene executată de luni împotriva mişcării pro-iraniene Hezbollah, transmite AFP.
'Prim-ministrul Benjamin Netanyahu şi cu mine am autorizat armata israeliană să avanseze şi să ia sub control poziţii strategice suplimentare în Liban, pentru a împiedica atacurile asupra localităţilor israeliene de frontieră', a declarat Katz într-un comunicat.
Puţin mai devreme, armata israeliană a afirmat că militarii săi sunt desfăşuraţi în 'mai multe puncte' din sudul Libanului.
"Nu este o operațiune terestră"
'Aceasta nu este o operaţiune terestră. Este o măsură tactică (...) menită să asigure securitatea poporului nostru', le-a declarat jurnaliştilor din presa străină purtătorul de cuvânt al armatei, locotenent-colonelul Nadav Shoshani.
'Am poziţionat soldaţi în zona de frontieră în puncte suplimentare pentru apărarea civililor noştri şi a împiedica Hezbollah să-i atace', a adăugat el.
După acordul de încetare a focului din noiembrie 2024, armata israeliană menţinea soldaţi în cinci poziţii pe care le consideră strategice în teritoriul libanez.
Hezbollah a anunţat marţi că a vizat trei baze militare în Israel, 'ca răspuns' la loviturile aeriene israeliene în desfăşurare în Liban, mai ales împotriva bastionului său din sudul Beirutului.
Hezbollah ripostează cu drone
În mai multe comunicate, Hezbollah a declarat că, 'în replică la agresiunea criminală israeliană care a vizat zeci de oraşe şi sate libaneze, inclusiv periferia sudică a Beirutului', luptătorii săi au utilizat drone pentru a lovi bazele aeriene Ramat David şi Meron în Israel.
Hezbollah a afirmat, de asemenea, că a lovit baza Nafah, pe Înălţimile Golan ocupate de Israel.
Update 16
China face presiuni asupra Iranului pentru a proteja exporturile de energie din Golf
Directorii unor companii chineze de stat din sectorul gazelor au dezvăluit că Beijingul face presiuni asupra oficialilor iranieni pentru a evita acţiunile care ar perturba exporturile de gaze din Qatar sau alte transporturi de energie care trec prin Strâmtoarea Ormuz, informează Bloomberg citând surse din apropierea discuţiilor.
În calitate de cumpărător pentru majoritatea petrolului exportat de Iran, China oferă o gură de oxigen vitală pentru economia iraniană. Dar cel mai mare importator de energie din lume depinde mai mult de întreaga regiune a Golfului Persic, atât pentru aprovizionarea cu petrol, cât şi cu gaze, iar navele încărcate cu ambele produse au nevoie să treacă prin Strâmtoarea Ormuz.
Qatar, punct sensibil pentru Beijing
Qatarul, care este responsabil pentru o cincime din livrările mondiale de gaz natural lichefiat, este un subiect de îngrijorare deosebită pentru China. După un atac cu drone iraniene care a avut loc luni, Qatar a oprit producţia la Ras Laffan, cea mai mare instalaţie de export de gaze lichefiate din lume, prima oprire completă în aproape trei decenii de funcţionare.
Potrivit Bloomberg, importatorii de energie din China au fost informaţi că Beijingul încearcă să se asigure că navele continuă să circule prin Strâmtoarea Ormuz, potrivit mai multor directori de la firmele de stat care au fost informaţi de oficialii guvernamentali.
Mesaj diplomatic prudent din partea Beijingului
Oficialii de la Beijing fac presiuni asupra omologilor iranieni de rang înalt pentru a se asigura că Teheranul nu atacă petrolierele şi navele care transportă gaz lichefiate care traversează Strâmtoarea Ormuz şi, dimpotrivă, permite continuarea livrărilor, potrivit mai multor directori de companii, care au dorit să îşi păstreze anonimatul.
De asemenea, aceiaşi directori au spus că oficialilor iranieni li s-a cerut să evite atacurile asupra hub-urilor de export precum Qatarul, care furnizează 30% din gazele lichefiate consumate de China, o parte semnificativă din total, chiar şi luând în considerare gazele care ajung prin conducte şi din alte surse.
Până acum, China a făcut declaraţii publice limitate cu privire la situaţia din Iran, ministrul de externe Wang Yi declarându-i luni omologului său iranian, Abbas Araghchi că, deşi Beijingul susţine eforturile de protejare a securităţii naţionale, Teheranul ar trebui să acorde atenţie "preocupărilor rezonabile" ale vecinilor săi, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe de la Beijing.
Analiştii de la Bloomberg Economics estimează că, pentru moment, impactul războiului din Iran asupra economiei Chinei pare gestionabil, cu o potenţială creştere uşoară a inflaţiei din cauza creşterii preţurilor petrolului.
Update 15
Parisul și Beijingul caută soluții pentru dezamorsarea crizei
Ministrul francez de externe Jean-Noel Barrot a avut luni o discuţie telefonică cu omologul său chinez Wang Yi pe tema războiului din Iran în care cei doi oficiali au convenit să lucreze la dezamorsarea tensiunilor, a transmis biroul de presă al lui Barrot într-un comunicat, relatează marţi Reuters.
Angajament pentru o soluție politică
Ministerele celor două ţări s-au angajat să caute o soluţie politică care să garanteze securitatea colectivă şi să ţină cont de aspiraţiile poporului iranian, se arată în comunicat.
Potrivit acestuia, Jean-Noel Barrot "a reiterat responsabilitatea regimului iranian pentru escaladarea în curs după ce a atacat fără justificare mai multe ţări din regiune".
Parisul critică regimul de la Teheran
De asemenea, el a criticat regimul iranian pentru refuzul de a respecta rezoluţiile Consiliului de Securitate al ONU privind programele nucleare, activităţile balistice, sprijinul acordat grupurilor armate nestatale şi respingerea negocierilor multilaterale cu bună credinţă.
Ministrul francez de externe a reiterat că Franţa nu a fost implicată în acţiunile Statelor Unite şi ale Israelului şi nu a avut cunoştinţă prealabilă despre ele.
Ţările "trebuie să acorde prioritate instituţiilor internaţionale pentru a soluţiona disputele şi, acolo unde este necesar, utilizării forţei," a adăugat el.
Cei doi miniştri au convenit să menţină dialogul deschis pe această chestiune.
Update 14
Azilul în UE scade cu 20%, dar Bruxellesul avertizează asupra unui posibil val de refugiați din Iran
Solicitările de azil au scăzut cu aproape 20% în Uniunea Europeană, a anunţat marţi Agenţia UE pentru Azil, avertizând totodată asupra riscului unui "aflux de refugiaţi" din Iran, relatează AFP.
"Cu o populaţie de aproximativ 90 de milioane de locuitori, chiar şi o destabilizare parţială ar putea genera afluxuri de refugiaţi de o amploare fără precedent", subliniază raportul Agenţiei UE pentru Azil, redactat chiar înainte de izbucnirea războiului la sfârşitul săptămânii trecute.
"Deplasarea a doar 10% din populaţia iraniană ar fi suficientă pentru a rivaliza cu cele mai mari afluxuri de refugiaţi din ultimele decenii", se arată în documentul redactat înainte de atacurile americano-israeliane împotriva regimului de la Teheran.
Întrebată de AFP despre actualizarea evaluării sale în urma izbucnirii războiului, agenţia a declarat că "situaţia rămâne foarte instabilă şi ar fi iresponsabil să facă declaraţii ipotetice".
Situația actuală: Cifre încă reduse
Numărul cererilor de azil depuse de iranieni în UE şi în ţările vecine este în prezent destul de scăzut. În 2025 numărul lor a fost de 8.000, mult mai puţin decât numărul solicitărilor depuse de afgani (117.000) sau venezueleni (91.000).
Nici atacurile americane şi israeliene împotriva Iranului nu au declanşat, până în prezent, o deplasare în masă a populaţiei.
Însă "amploarea riscului potenţial este considerabilă", a mai spus agenţia UE. Acest lucru este valabil mai ales având în vedere că Iranul se numără printre ţările care găzduiesc una dintre cele mai mari populaţii de refugiaţi din lume - o situaţie care ar putea declanşa deplasări în cascadă ale populaţiei.
Autorii raportului notează însă că scenariul unui val mare de refugiaţi iranieni este până în prezent "speculativ" şi ar implica faptul că aceşti exilaţi ar trece prin Turcia şi apoi s-ar îndrepta spre Europa.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că a discutat această chestiune cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, la fel şi cu cei 27 de miniştri de externe ai UE în cadrul unei reuniuni extraordinare duminică.
Comisia Europeană a afirmat luni că îşi consolidează pregătirea în această privinţă prin monitorizarea tendinţelor migraţiei şi prin consolidarea cooperării cu agenţiile Naţiunilor Unite.
În 2025, ţările UE şi vecinii lor (Norvegia şi Elveţia) au primit circa 822.000 de cereri de azil, o scădere de 19% faţă de anul precedent. Scăderea înregistrată în 2025 se explica în mare măsură prin reducerea numărului de cereri depuse de sirieni după căderea lui Bashar al-Assad.
Update 13
Tensiuni Londra-Washington: Starmer îl contrazice pe Trump în plin conflict cu Iranul
Premierul britanic Keir Starmer a afirmat luni că a acţionat "în interesul Regatului Unit" atunci când a interzis, într-o primă etapă, utilizarea de către SUA a unei baze militare britanice pentru atacurile asupra Iranului, răspunzând la criticile formulate de preşedintele american Donald Trump la adresa sa, relatează France Presse.
"Preşedintele Trump şi-a exprimat dezacordul faţă de decizia noastră de a nu ne implica în loviturile iniţiale, dar este de datoria mea să judec ceea ce este în interesul naţional al Regatului Unit", a declarat Keir Starmer într-o alocuţiune rostită în parlament.
Trump: "A durat mult prea mult"
Liderul de la Casa Albă îi reproşase anterior că i-a luat "mult prea mult timp" până când a autorizat SUA să utilizeze baza militară cheie din Diego Garcia, în Oceanul Indian.
După acest prim refuz, Londra a acceptat - duminică - ca Washingtonul să utilizeze bazele britanice- inclusiv cea din Diego Garcia - pentru atacurile asupra siturilor de rachete iraniene.
Această decizie a fost luată "după o cerere separată" din partea SUA, care au făcut cererea "în scopuri defensive concrete, în special apărarea colectivă legitimă a aliaţilor noştri şi protejarea vieţilor britanice", a explicat el.
Starmer a fost interpelat, în particular, de şeful opoziţiei conservatoare Kemi Badenoch, care a criticat refuzul iniţial şi absenţa sprijinului explicit pentru operaţiunea americano-israeliană.
Premierul britanic a asigurat că bazele militare britanice din Cipru "nu sunt utilizate de bombardiere americane", la câteva ore după ce o dronă a lovit baza militară a Forţelor aeriene britanice (RAF) din Akrotiri, în timp ce alte două au fost interceptate.
După această lovitură - prima vizând o ţară a Uniunii Europene de la începutul războiului în Orientul Mijlociu - purtătorul de cuvânt al guvernului cipriot a declarat că Ciprul va cere garanţii că bazele britanice de pe teritoriul insulei mediteraneene nu vor fi utilizate decât în scopuri umanitare.
"Atacul asupra bazei din Akrotiri (Cipru) nu a fost un răspuns la niciun fel de decizie luată de noi. Potrivit evaluărilor noastre, drona fusese lansată înainte de anunţul nostru", a indicat Keir Starmer.
Dronă lovită la baza RAF din Cipru
Baza din Akrotiri, teritoriu britanic de peste mări de la independenţa Ciprului în 1960, este cea mai mare bază a Royal Air Force din afara Regatului Unit.
Starmer a apreciat de asemenea că Iranul se comportă într-un mod "din ce în ce mai periculos", în pofida consecinţelor atacurilor americano-israeliene declanşate sâmbătă, în special moartea ghidului suprem Ali Khamenei, ucis într-un bombardament.
Iranul atacă "nu doar ţinte militare, ci şi ţinte economice în regiune, fără a ţine cont de victimele civile. Aceasta este situaţia cu care ne confruntăm astăzi şi la care trebuie să reacţionăm", a argumentat Keir Starmer.
Update 12
JD Vance: Scopul SUA nu este schimbarea regimului din Iran, ci oprirea programului nuclear
Vicepreşedintele american JD Vance a declarat luni că acţiunile preşedintelui Donald Trump în Iran nu vizează în primul rând schimbarea regimului de la Teheran, relatează marţi dpa.
Într-un interviu acordat Fox News, JD Vance a declarat că "într-o lume perfectă" Statele Unite ar primi cu bucurie un lider la Teheran dispus să coopereze cu Washingtonul, însă obiectivul principal al preşedintelui Trump este să se asigure că Iranul nu va dobândi niciodată o armă nucleară, indiferent de cine se află la putere.
"Orice s-ar întâmpla cu regimul (de la Teheran) , într-o formă sau alta, este incidental faţă de obiectivul principal al preşedintelui, acela de a se asigura că regimul terorist iranian nu construieşte o bombă nucleară", a mai spus el.
SUA ar prefera un regim prietenos
"Evident, preşedintele (Trump) şi cu mine am prefera să existe un regim prietenos în Iran...dar fundamental, atât timp cât atingem obiectivul preşedintelui de a ne asigura că Iranul nu poate construi o bombă (nucleară), cred că preşedintele va fi mulţumit de rezultat", a subliniat JD Vance.
În primul său mesaj video transmis în urma atacurilor israeliene şi americane lansate sâmbătă împotriva Iranului, Trump i-a îndemnat pe iranieni să preia controlul asupra guvernului lor. "Când vom termina, preluaţi guvernul vostru", le-a spus el celor 90 de milioane de cetăţeni ai ţării.
Secretarul de stat american Marco Rubio a subliniat luni o distincţie între dorinţele secundare ale administraţiei americane şi obiectivele concrete ale operaţiunilor sale. Deşi o schimbare de conducere în Iran ar putea fi binevenită, prioritatea este de a se asigura că oricine va conduce Iranul în anul următor nu deţine drone sau rachete balistice.
Update 11
Iranul respinge acuzațiile SUA: "Nu am amenințat niciodată America"
Ministrul iranian de externe Abbas Araqchi a respins marţi acuzaţiile aduse de secretarul de stat american Marco Rubio conform cărora Teheranul urma să atace Statele Unite, justificând astfel operaţiunea militară americană pe scară largă împotriva Iranului ca o acţiune "preventivă", informează EFE.
"Statele Unite au ales să intre în război"
"Rubio a recunoscut ceva ce ştiam toţi: Statele Unite au decis să intre în război în favoarea Israelului. Nu a existat niciodată o presupusă ameninţare a Iranului împotriva Statelor Unite", a declarat Araqchi pe reţeaua socială X.
Şeful diplomaţiei iraniene a adăugat că "vărsarea de sânge a americanilor şi a iranienilor" este responsabilitatea celor care cred în "Israelul pe primul loc".
Luni, Marco Rubio a justificat operaţiunea militară la scară largă lansată sâmbătă împotriva Iranului ca pe o acţiune "preventivă", afirmând că Republica Islamică se pregătea să atace poziţiile americane din regiune.
Potrivit secretarului de stat american, Washingtonul ştia că Israelul se pregătea să atace Iranul şi că Teheranul urma să răspundă cu bombardamente împotriva bazelor americane din Orientul Mijlociu. Din acest motiv, a afirmat el, preşedintele Donald Trump a luat "decizia înţeleaptă" de a lovi primul.
Conflictul se intensifică
Israel şi Statele Unite au lansat sâmbătă un atac de amploare împotriva Iranului în care a fost ucis liderul suprem al Republicii Islamice, ayatollahul Ali Khamenei, aflat la putere din 1989. Teheranul a răspuns cu atacuri aeriene împotriva Israelului şi a ţărilor din regiune care au baze militare americane.
Preşedintele american Donald Trump a promis că ofensiva împotriva Iranului va continua până la distrugerea întregului său program de rachete, a marinei şi a capacităţilor sale nucleare.
Update 10
Iranul amenință să blocheze strâmtoarea Ormuz și exporturile de petrol din Golf
Un general al Corpului Gardienilor Revoluţiei din Iran a ameninţat luni cu "incendierea oricărei nave care va încerca să traverseze strâmtoarea Ormuz" - ruta strategică pentru comerţul global cu petrol - şi cu blocarea tuturor exporturilor de petrol din Golf, potrivit AFP.
Petrolul ar putea ajunge la 200 de dolari
"Vom ataca oleoducte şi nu vom lăsa nicio picătură de petrol să părăsească regiunea", a afirmat generalul Sardar Ebrahim Jabbari pe contul de Telegram al Gardienilor Revoluţiei, adăugând că preţul petrolului ar putea "să ajungă la 200 de dolari în zilele următoare".
Aproximativ 20% din petrolul şi gazul natural lichefiat (GNL) de pe glob trec prin strâmtoarea Ormuz, ce separă Iranul de Peninsula Arabică şi oferă acces la Golful Persic.
Atacuri asupra petrolierelelor
Agenţiile de securitate maritimă au raportat mai multe atacuri asupra unor petroliere sâmbătă şi duminică în această zonă cu o lăţime de circa 50 kilometri. Luni, Gardienii Revoluţiei au afirmat că au atacat un petrolier, despre care au spus că ar avea legătură cu SUA.
Blocarea de facto a strâmtorii limitează puternic exporturile de petrol ale marilor producători, precum Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite sau Irak, precum şi ale celor de GNL din Qatar, principalul exportator de acest tip de hidrocarburi în regiune.
Potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie, peste 80% din petrolul şi gazele care tranzitează strâmtoarea Ormuz sunt destinate ţărilor asiatice, ale căror economii ar putea fi în special afectate de războiul în curs de desfăşurare în Orientul Mijlociu.
Update 9
Emisarul SUA: Iranul are uraniu suficient pentru mai multe bombe nucleare
Emisarul special al SUA pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, a dat asigurări luni seară că Iranul deţine cantităţi mari de uraniu pentru fabricarea armelor nucleare într-un interviu în care a justificat operaţiunea militară a ţării sale declanşată sâmbătă asupra regimului de la Teheran, informează marţi EFE.
"Iranienii ne-au spus direct şi fără nicio reţinere că deţin 460 de kilograme de uraniu îmbogăţit la 60%", a indicat Witkoff, care conducea negocierile cu Teheranul, într-un interviu la postul de televiziune american Fox News.
Teheranul s-ar fi "lăudat" cu 11 bombe
El a mai spus că iranienii s-au "lăudat" că ar putea fabrica până la 11 bombe nucleare.
Steve Witkoff, care a fost responsabil de rundele de negocieri cu Iranul din aprilie 2025, a asigurat că "era clar că ar fi imposibil" să se ajungă la un acord.
Justificarea operațiunii militare
Declaraţiile făcute de emisarul special al SUA pentru Orientul Mijlociu la Fox News se înscriu pe aceeaşi linie a afirmaţiilor pe care alţi înalţi oficiali ai administraţiei preşedintelui Donald Trump le-au emis în ultimele ore încercând să legitimeze atacul forţelor lor armate în care a fost ucis liderul suprem al Republicii Islamice, ayatollahul Ali Khamenei, aflat la putere din 1989.
La rândul său, Iranul a răspuns cu atacuri asupra Israelului şi a mai multor ţări din regiuni unde se găsesc baze americane, fără a face victime.
Preşedintele american Donald Trump a anticipat că atacurile împotriva Iranului ar putea continua pe parcursul următoarelor cinci săptămâni.
Update 8
Trump: SUA au "rezervă nelimitată" de arme în plin conflict cu Iranul
Preşedintele american Donald Trump s-a lăudat marţi dimineaţă că ţara sa are o "rezervă nelimitată" de arme şi că stocurile de muniţii nu au fost niciodată mai mari, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu declanşat de atacul SUA şi Israelului împotriva Iranului, relatează EFE şi AFP.
Arme suficiente pentru "războaie nesfârșite"
"Stocurile de muniţii de rază medie şi superioară ale Statelor Unite nu au fost niciodată mai mari sau mai bune. Am fost informat că avem practic o rezervă nelimitată de aceste arme. Războaiele pot fi purtate la nesfârşit şi cu succes folosind doar aceste provizii (care sunt mai bune decât cele mai bune arme ale altor ţări!)", a scris Trump pe reţeaua sa de socializare Truth Social.
Liderul de la Casa Albă a adăugat însă că stocurile de arme "avansate" încă nu sunt la nivelul pe care şi l-ar dori şi l-a învinovăţit pe predecesorul său, democratul Joe Biden, pentru că le-a dat gratis Ucrainei.
"Somnorosul Joe Biden (porecla pe care Trump i-a dat-o fostului preşedinte - n.r.) şi-a petrecut tot timpul şi banii ţării noastre OFERIND totul lui P.T. Barnum (Zelenski!) din Ucraina (...) Şi, deşi i-a dat o mare parte din armele avansate (GRATUIT), nu s-a obosit să le înlocuiască", a continuat Trump.
Republicanul a susţinut că a "reconstruit" armata în timpul primului său mandat şi a afirmat că va continua să facă acest lucru.
"Statele Unite sunt bine aprovizionate şi pregătite să CÂŞTIGE, MAJOR", a concluzionat Trump.
Declarații în contextul escaladării conflictului
Acest mesaj vine pe fondul escaladării conflictului în Orientul Mijlociu, de când Statele Unite şi Israelul au bombardat Iranul sâmbătă, omorând sute de oameni, inclusiv pe liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei.
Răspunsul Iranului a fost o serie constantă de atacuri împotriva Israelului şi a bazelor militare americane din ţări din regiune, cum ar fi Kuweit, Bahrain, Qatar, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite.
Cel puţin şase militari americani au murit de când a fost lansată operaţiunea împotriva Iranului. Marţi dimineaţă, ambasada SUA la Riad, în Arabia Saudită, a fost lovită de drone, fără a fi raportate victime în prima fază.
Update 7
Iranul anunță că a lovit o bază militară americană din Bahrain
Gardienii Revoluţiei din Iran au anunţat marţi dimineaţă că au lansat un nou val de atacuri, de data aceasta îndreptat împotriva unei baze militare a Statelor Unite din Bahrain, şi au afirmat că au distrus-o, relatează EFE.
Drone și rachete asupra bazei americane
"În acest atac, 20 de drone şi trei rachete au lovit obiectivele, distrugând clădirea principală de comandă şi cazărmi ale bazei aeriene a Statelor Unite şi incendiind depozitele de combustibil", au afirmat Gardienii Revoluţiei într-un comunicat preluat de agenţia iraniană Fars.
Potrivit informaţiilor furnizate, atacurile au vizat regiunea Sheikh Isa, în nordul micului insulei din Golf, fiind declarat al 14-lea val ofensiv.
În timpul nopţii şi al dimineţii de marţi, Iranul a lansat atacuri împotriva ţărilor aliate ale SUA din regiune.
Cu câteva ore înainte, aceeaşi Gardieni ai Revoluţiei au informat despre valul al 13-lea de atacuri împotriva bazelor americane din Kuweit şi Emiratele Arabe Unite, precum şi împotriva Israelului.
Ambasada SUA la Riad, Arabia Saudită, a fost, de asemenea, ţinta unui atac cu două drone, deşi autorităţile iraniene nu şi-au asumat responsabilitatea.
Drone și rachete interceptate în Golf
Ministerul Apărării din Arabia Saudită a informat, de asemenea, că a interceptat opt drone pe parcursul nopţii, la fel ca şi guvernul din Qatar, care spune că a interceptat 98 de rachete balistice din 101 primite şi 24 de drone din 39 de la începutul răspunsului iranian.
Tensiunile nu încetează să crească în regiune după ce, sâmbătă, Israel şi SUA au lansat un atac comun asupra Iranului, provocând sute de morţi, inclusiv liderul suprem iranian, Ali Khamenei. De atunci, Teheranul a răspuns atacând Israelul, Iordania, Arabia Saudită, Kuweit, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Oman şi Bahrain.
Update 6
Netanyahu asigură că conflictul din Iran nu va fi un "război fără sfârşit"
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a asigurat luni, într-un interviu acordat canalului american Fox News, că ofensiva israeliano-americană împotriva Iranului nu se va transforma într-un "război fără sfârşit", notează AFP.
"Nu veţi avea un război fără sfârşit", a insistat el, adăugând că va fi, în schimb, o "acţiune rapidă şi decisivă".
"Ar putea dura ceva timp, dar nu ani", a subliniat Netanyahu.
Scopul va fi "crearea condiţiilor necesare pentru ca poporul iranian să îşi poată lua destinul în propriile mâini şi forma propriul guvern ales democratic, care va face din Iran o ţară diferită", a continuat el.
Programele nucleare și balistice, "pe punctul de a deveni intangibile"
Benjamin Netanyahu a mai declarat că Israelul şi Statele Unite au atacat Iranul deoarece programele sale nuclear şi de rachete balistice erau pe punctul de a deveni "intangibile".
"Dacă nu s-ar fi luat nicio măsură acum, în viitor nu s-ar mai fi putut lua nicio măsură", a asigurat el.
După războiul de 12 zile şi atacurile aeriene israeliano-americane din iunie 2025, iranienii "au început să construiască noi situri, buncăre subterane care le-ar fi făcut programele de rachete balistice şi de arme nucleare intangibile în câteva luni", a explicat Netanyahu.
Update 5
Trump spune că SUA vor răspunde "în curând" la atacul ambasadei lor la Riad
Preşedintele american Donald Trump a afirmat, într-un interviu acordat canalului News Nation, că Statele Unite vor răspunde "în curând" la atacul asupra ambasadei lor la Riad, care a fost vizată de drone în noaptea de luni spre marţi, notează AFP.
Întrebat despre răspunsul la acest atac, preşedintele american a declarat: "Veţi afla în curând".
Ministerul Apărării din Arabia Saudită a făcut cunoscut anterior că un incendiu "limitat" a izbucnit în cursul nopţii la ambasada Statelor Unite la Riad în urma unui atac cu două drone.
Update 4
Washingtonul îşi îndeamnă cetăţenii "să plece imediat" din Orientul Mijlociu
Statele Unite le-au cerut luni cetăţenilor lor din aproape tot Orientul Mijlociu "să plece imediat" din regiune cu zboruri comerciale din cauza riscurilor asociate războiului împotriva Iranului, notează AFP.
14 țări vizate de avertisment
Avertismentul se aplică pentru 14 ţări din regiune, inclusiv Egipt, Arabia Saudită, Irak şi Siria, conform unui aviz publicat pe X de secretarul de stat adjunct pentru afaceri consulare, Mora Namdar, şi republicat de Marco Rubio.
Departamentul de Stat ordonase deja personalului neesenţial de la ambasadele sale, precum şi familiilor acestora, să părăsească aceste ţări, în special cele din Golf, unde mai multe state au fost atacate de Iran ca represalii pentru atacurile americano-israeliene.
Mii de zboruri anulate în regiune
Multe ţări din regiune găzduiesc baze militare americane.
Potrivit furnizorului de date aeronautice Cirium, cel puţin 1.560 de zboruri cu sosire din Orientul Mijlociu din 3.779 au fost anulate luni, după 2.000 de anulări duminică din 4.000.
Update 3
Ambasada SUA din Riad, atacată cu drone: Incendiu și pagube minore
Un incendiu "limitat" a izbucnit în cursul luni nopţii de luni spre marţi la ambasada ambasada la Riad în urma unui atac cu două drone, a anunţat Ministerul Apărării din Arabia Saudită, notează AFP.
"Ambasada americană la Riad a fost atacată de două drone, provocând un incendiu limitat şi pagube materiale minore clădirii", a declarat un purtător de cuvânt al ministerului.
Martorii au văzut fum deasupra clădirii
Martori au declarat pentru AFP că au văzut fum ridicându-se din clădire.
O sursă apropiată armatei saudite a declarat pentru AFP, sub protecţia anonimatului pentru a putea discuta despre această problema sensibilă, că apărarea aeriană saudită a interceptat patru drone care vizau cartierul diplomatic din Riad.
Ambasada le-a cerut cetăţenilor americani din Riad, Jeddah şi Dhahran să rămână la adăpost acasă şi "să evite ambasada până la noi ordine din cauza unui atac asupra localului".
De la începutul operaţiunii militare comune americano-israeliane împotriva Iranului sâmbătă, au fost deja interceptate rachete iraniene care vizau aeroportul internaţional din Riad şi baza aeriană Prince Sultan care găzduieşte militari americani.
Update 2
Sediul armatei australiene din Orientul Mijlociu a fost lovit în acest weekend
Australia a anunţat marţi că în weekend cartierul său general din Orientul Mijlociu, situat în Emiratele Arabe Unite, a fost lovit de un atac cu drone iraniene, dar că tot personalul este în siguranţă, notează AFP.
Ministrul apărării Richard Marles a confirmat la televiziune informaţiile din media potrivit cărora baza aeriană Al Minhad, la aproximativ 24 de kilometri sud de Dubai, a fost vizată în weekend.
"Mai multe drone" au condus acest atac, a spus Marles, adăugând că australienii care lucrează în acest cartier general sunt "toţi în siguranţă".
Al Minhad, centru-cheie pentru operațiunile din regiune
Al Minhad găzduieşte trupe australiene din 2003 şi serveşte drept principal centru pentru operaţiunile militare australiene în Orientul Mijlociu. Până la 80 de australieni sunt staţionaţi permanent acolo, potrivit armatei.
Statele Unite şi Israelul au lansat sâmbătă o operaţiune militară împotriva Iranului, care a dus la moartea liderului suprem iranian Ali Khamenei şi a provocat atacuri iraniene în Golf şi împotriva Israelului ca răspuns.
Prim-ministrul australian Anthony Albanese a susţinut atacurile americano-israeliene. Potrivit Canberrei, 115.000 de cetăţeni australieni locuiesc în Orientul Mijlociu.
Update 1
Marco Rubio: SUA au atacat Iranul preventiv, pentru a proteja forțele americane
Şeful diplomaţiei de la Washington, Marco Rubio, a afirmat luni că ordinul de a ataca Iranul a fost emis după ce a devenit clar că Israelul plănuia să atace primul, ceea ce a făcut necesară paralizarea capacităţii Teheranului de a riposta împotriva forţelor americane, notează AFP.
Afirmaţiile secretarului de stat, vorbind în faţa jurnaliştilor în Congres, oferă o versiune complet diferită a evenimentelor care au determinat momentul şi amploarea lansării operaţiunii Epic Fury împotriva Iranului.
"Nu aveam de gând să încasăm lovitura"
"Ştiam că Israelul va trece la acţiune. Ştiam că acest lucru va precipita un atac împotriva forţelor americane şi ştiam că, dacă nu i-am ataca preventiv înainte ca ei să lanseze aceste atacuri, am suferi pierderi mult mai importante", a declarat Rubio.
"Ameninţarea iminentă era că ştiam că dacă Iranul este atacat - şi am crezut că va fi - va riposta imediat şi nu aveam de gând să stăm deoparte şi să încasăm lovitura înainte de a răspunde", a adăugat el.
Rubio a mai insistat asupra faptului că obiectivul războiului purtat împreună cu Israelul este "distrugerea capacităţilor (iraniene) de rachetele balistice".
Ca dovadă, el a argumentat: "Uitaţi-vă ce fac acum. Atacă aeroporturi, atacă hoteluri. Nu atacă doar instalaţii militare, ci ambasade".
"Şi acesta este un Iran slăbit, în ciuda anilor de sancţiuni occidentale", a spus el.
Critici din partea democraților
Alesul democrat Joaquin Castro a denunţat aceste explicaţii, despre care a spus că demonstrează că Israelul "a pus în pericol forţele americane insistând să atace Iranul".
"Acest lucru este inacceptabil din partea preşedintelui şi este inacceptabil din partea unei ţări care pretinde a fi aliatul nostru", a adăugat el pe X.
Marco Rubio a afirmat în repetate rânduri că Statele Unite "ar dori" să vadă poporul iranian răsturnându-şi guvernul, dar că acesta nu este obiectivul războiului.
"Sperăm ca poporul iranian să poată răsturna acest guvern şi să construiască un nou viitor pentru această ţară. Ne-ar plăcea foarte mult ca acest lucru să fie posibil, dar obiectivul acestei misiuni este distrugerea capacităţilor lor de rachete balistice şi a celor navale", a afirmat el.
Întrebat despre atacul asupra unei şcoli din Iran, el a asigurat că Statele Unite nu ar viza niciodată "în mod deliberat" o şcoală, recunoscând în acelaşi timp că nu cunoaşte circumstanţele.
Iranul a afirmat sâmbătă că un bombardament a făcut 168 de morţi într-o şcoală din sudul ţării, însă nici Statele Unite, nici Israelul nu au confirmat un astfel de atac, pe care AFP nu l-a putut verifica, în lipsa accesului la faţa locului.
Știre inițială:
Israelul anunță distrugerea televiziunii de stat din Teheran
Armata israeliană a afirmat în cursul nopţii de luni spre marţi că a "lovit şi demolat" sediul postului de radio şi televiziune de stat iranian (IRIB) din nordul Teheranului, notează AFP.
"Cu puţin timp în urmă, forţele aeriene au lovit şi demolat centrul de comunicaţii al regimului terorist iranian", indică un comunicat militar însoţit de un infografic al clădirii, a cărei zonă ceruse anterior să fie evacuată.