Întrebat ce putem învăța astăzi de la clasicii culturii române, prof. univ. dr. Ioan Cristescu, director general al Muzeului Național al Literaturii Române și decan al Facultății de Arte, Universitatea Hyperion, a explicat că aceștia aveau din tinerețe o direcție clară în viață, iar atunci când le studiem operele, ar trebui să căutăm valorile morale pe care le transmit. Potrivit profesorului, aceștia promovau un patriotism orientat spre dezvoltarea națiunii.
„Ce putem învăța de la clasici? De la Maiorescu, de la Spiru Haret, de la atâția și atâția alții?”, a întrebat Sorin Ivan, decan și director al revistei Tribuna Învățământului.
„În primul rând, un lucru greu de înțeles azi este faptul că acești clasici știau de tineri drumul pe care vor să apuce. Să nu uităm, Maiorescu și ceilalți din secolul al XIX-lea - junimiștii, dar și cei de dinainte, Kogălniceanu, Ion Ghica, Heliade Rădulescu - ei știau un lucru, și anume sloganul care nu e doar un slogan: „Literatura este politica noastră cea mai bună”.
Lucrurile s-au dereglat. Ceea ce ar trebui să înțelegem când învățăm ceva de la clasici, ar trebui dincolo de opera lor să găsim și moralitatea lor, dar moralitatea lor vizavi de operă, nu de individ, pentru că în orice lectură găsim totuși niște valori morale - să nu le zicem doar valori creștine, că poate nu sunt - dar valori morale sigur.
Pe de altă parte, un lucru fundamental pe care noi îl uităm, fără să dăm apă la moară ideologiilor, și anume că este vorba și de un tip de patriotism, de dorința de propășire a nației”, a spus prof. univ. dr. Ioan Cristescu.
„Trăim într-o epocă în care se diluează ideea de națiune”
De asemenea, prof. univ. dr. Ioan Cristescu a explicat că, astăzi, discuțiile despre patriotism sunt manipulate ideologic și se încearcă diluarea ideii de națiune.
„Astăzi, dacă vorbești de patriotism ești ștampilat ca suveranist și alte definiții mult mai grave”, a completat Sorin Ivan.
„Sigur că și noțiunea de patriot și cea de național - lucrul acesta s-a întâmplat și în secolul XX, se întâmplă și acum - au suferit niște nuanțări de sens. Toate trebuie privite în contextul istoriei, că asta nu înseamnă că acum trebuie anulate, pentru că nuanțările de sens nu înseamnă anularea sensului.
Pe de altă parte, în numele acestor noțiuni care devin și sloganuri politice, ideologice și forme de manipulare, s-au creat și extreme. Ceea ce putem vedea în gândirea oamenilor importanți din secolul al XIX-lea, cei care contează în cultura și civilizația românească, vedem o căutare permanentă de a face ceva pentru țară. Acum, trăim într-o epocă în care se diluează ideea de națiune, că se fac eforturi mari de diluare, și ajungem în situația în care trebuie să-ți conservi cumva identitatea”, a spus prof. univ. dr. Ioan Cristescu.
VEZI ȘI: Psihologie de familie: Infidelitatea e un sistem, nu o greșeală izolată
Elitele erau educate în străinătate
Prof. univ. dr. Ioan Cristescu a explicat faptul că elitele erau educate în străinătate și a scos în evidență faptul că acestea erau conștiente de faptul că reprezintă țara și că trebuie să facă o imagine onorabilă, dar și de faptul că puteau contribui la dezvoltarea țării.
„Eu nu mi-aș imagina un politician român recitând undeva „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie?”, decât poate într-un cadru electoral. Adică pare o chestie depășită, anacronică, iar eu cred că nu este. Un elev de gimnaziu poate învăța acest poem minunat cu toate valorile pe care le promovează el”, a spus Sorin Ivan.
„Se mai întâmplă ceva. Dacă ne uităm puțin în urmă, clasicii și oamenii care contează în secolul XIX românesc și în prima parte a secolului XX erau oameni cu studii temeinice și nu făcute oriunde.
Sigur, o să vină cineva să spună: „Eminescu nu și-a terminat studiile”. În cazul lui Eminescu este un caz cu totul special. Dar le-a făcut. Pe de altă parte, pe Eminescu nu-l interesa zona politică, pe el îl interesa opera sa literară”, a spus prof. univ. dr. Ioan Cristescu.
„Ați adăugat un element absolut fundamental: educația acestei generații. Acești creatori ai României moderne erau educați la cele mai importante universități europene”, a spus Sorin Ivan.
„Ei mai aveau încă un lucru în minte. Ei știau că unde se duc reprezintă țara și trebuie să reprezinte o elită și să facă o imagine onorabilă”, a spus prof. univ. dr. Ioan Cristescu.
„Și se duceau cu proiectul de a se întoarce și de a contribui la ridicarea ei”, a spus Sorin Ivan, la emisiunea DC Edu, de pe DC News, DC News TV și Părinți și Pitici.
Video: