Orașul s-a dezvoltat în mai multe direcții, fără a avea însă o viziune unitară care să aducă echilibru între nevoile reale ale locuitorilor și ambițiile administrațiilor succesive.
Unul dintre cele mai mari programe ale acestei perioade a fost cel de reabilitare termică a blocurilor. Zeci de mii de apartamente au beneficiat de lucrări finanțate în mare parte din fonduri europene, reducându-se consumul de energie și crescând confortul termic. Totuși, modul inegal în care au fost distribuite proiectele între sectoare a creat diferențe vizibile între cartiere.
Pe partea de infrastructură, orașul a înregistrat și reușite, și eșecuri. Reconfigurarea unor bulevarde, modernizarea intersecțiilor mari și extinderea treptată a rețelei de metrou au adus beneficii concrete. În același timp, proiecte importante au rămas blocate în etape birocratice sau în disputele dintre administrații, iar planul de mobilitate urbană integrată nu a fost aplicat cu coerență.
Transportul public de suprafață a suferit modificări punctuale – flote noi de autobuze și tramvaie au intrat în circulație –, dar traficul auto a rămas sufocant, iar lipsa unor soluții alternative reale pentru navetă a continuat să împingă oamenii către mașina personală.
În ceea ce privește spațiile verzi și zonele publice, Bucureștiul a câștigat 2 parcuri noi (parcul Teilor în Sectorul 3 și parcul Liniei în Sectorul 6) și a modernizat o parte dintre cele vechi. Piețele urbane, trotuarele și bulevardele au cunoscut intervenții variabile, de la refaceri complete la lucrări de cosmetizare. Totuși, distribuția inegală a acestor investiții a accentuat diferențele între sectoare, unele zone având parcuri reamenajate și spații pietonale moderne, altele rămânând neschimbate.
La capitolul cultură și viață urbană, Bucureștiul a atras în ultimii ani festivaluri, concerte și evenimente de amploare, transformându-se într-un pol cultural regional. S-au investit bani în reabilitarea unor clădiri cu valoare istorică, dar ritmul a fost lent, iar multe monumente sunt încă în pericol.
În plan tehnologic și administrativ, orașul a început timid să facă pași spre digitalizare: unele servicii au devenit accesibile online, iar proiectele de tip „smart city” au prins rădăcini doar în câteva sectoare. Coerența lipsește și aici: fiecare administrație a promovat soluții proprii, iar locuitorii resimt diferențe clare între procedurile dintr-un sector și altul.
Astfel, după zece ani, Bucureștiul arată ca un oraș cu multe insule de modernizare, dar fără o strategie integrată. Locuitorii beneficiază de unele avantaje evidente – locuințe mai eficiente energetic, parcuri modernizate, acces la evenimente culturale de anvergură –, dar se confruntă în continuare cu probleme cronice: traficul aglomerat, lipsa parcărilor, infrastructura inegal distribuită și proiectele începute, dar neterminate.
Sectorul 3 – între verde și digital
În ultimul deceniu, Sectorul 3 a funcționat adesea ca un teren de încercare pentru idei urbane noi. Transformările cele mai vizibile s-au produs la nivelul spațiilor verzi și al cartierelor de locuit. Terenuri nefolosite au fost convertite în păduri urbane sau parcuri de cartier, iar zonele deja consacrate, precum Parcul IOR, au fost modernizate și completate cu evenimente culturale care au animat viața locală. În paralel, programele extinse de reabilitare termică au îmbunătățit confortul locuințelor și au redus costurile de întreținere pentru peste 100 de mii de apartamente.
Un alt domeniu unde sectorul s-a remarcat este cel al sportului și recreerii. În cartiere au apărut o mulțime de baze sportive în diferite zone, accesibile gratuit – de la terenuri de baschet și fotbal, până la piste pentru biciclete și pump-track –, oferind locuitorilor alternative reale de petrecere a timpului liber.
De asemenea, Sectorul 3 a fost printre primele zone din București care au investit vizibil în soluții de tip „smart city”: iluminat public inteligent, containere subterane și digitalizarea serviciilor primariei. Implementarea nu a fost lipsită de dificultăți, dar direcția a fost clară – apropierea de un model urban mai eficient și mai conectat.
Un efect colateral al acestor schimbări a fost și atractivitatea crescută pentru familiile tinere, ceea ce a dus la o creștere a populației cu peste 100.000 de locuitori.
Astăzi, Sectorul 3 este privit de mulți ca un spațiu de experiment și inovație urbană, unde proiectele mari și micile inițiative de cartier coexistă, conturând treptat imaginea unei comunități mai vii și mai diversificate.