La începutul acestui an, Statele Unite au făcut una dintre cele mai radicale schimbări de paradigmă din istoria nutriției moderne: au rescris piramida alimentară și au răsturnat aproape complet logica pe care se bazează încă recomandările oficiale din Europa și România. Noua versiune, emisă sub coordonarea Departamentului pentru Sănătate și Servicii Umane și a Departamentului Agriculturii din SUA, marchează o distanțare clară față de modelul clasic promovat timp de decenii.
Modelul vechi punea cerealele și carbohidrații la bază
Acel model punea cerealele și carbohidrații la bază și trata cu reținere carnea, grăsimile și produsele lactate. De data aceasta, mesajul este mult mai diferit: alimentația ar trebui construită în jurul proteinelor de calitate, grăsimilor considerate sănătoase, legumelor și lactatelor integrale, iar cerealele și carbohidrații rafinați trec pe plan secund.
Diferența față de piramida „tradițională”, încă în vigoare în Europa, este una fundamentală. Dacă vechiul model, cu origini europene din anii ’70 și adaptat de americani în 1992, a fost influențat puternic de considerente economice și de teama față de grăsimile saturate, noul ghid pornește de la date recente privind bolile metabolice și rolul alimentelor ultraprocesate. Piramida este, practic, inversată: carnea, peștele, ouăle, lactatele integrale și grăsimile naturale precum uleiul de măsline sau untul sunt repoziționate ca elemente centrale ale dietei, în timp ce zaharurile, cerealele rafinate și produsele intens procesate sunt considerate cele mai problematice.
O schimbare care ajustează proporțiile și contestă ceea ce știam până acum
Este o schimbare care nu doar ajustează proporții, ci contestă frontal filosofia nutrițională pe care milioane de oameni au urmat-o timp de peste 30 de ani. Noile recomandări cresc semnificativ aportul zilnic de proteine, de la aproximativ 0,8 g/kg corporal la 1,2–1,6 g/kg, semnalând o mutare clară a echilibrului nutrițional către alimentele bogate în proteine.
Totodată, un aport excesiv de zahăr este asociat cu riscuri serioase pentru sănătate, inclusiv obezitate, diabet de tip 2 și afecțiuni cardiovasculare. În cazul grăsimilor, însă, nu toate sunt la fel: există grăsimi „sănătoase” și grăsimi „dăunătoare”. Grăsimile bune, cum sunt uleiul de pește, uleiurile vegetale precum cele de măsline sau rapiță, semințele de in sau grăsimile din alge, contribuie la protejarea inimii și la un metabolism eficient. Pe de altă parte, consumul exagerat de grăsimi saturate poate crește nivelul colesterolului, favoriza diabetul și accelera procesele de calcificare a vaselor sanguine, crescând riscul bolilor cardiovasculare, conform informațiilor publicate pe site-ul Departamentului de Agricultură a SUA.