Generalul Dan Grecu a analizat, pentru DCNews, evoluțiile recente ale conflictului din Orientul Mijlociu, punctând așteptările și principalele mize strategice ale războiului.
Miza conflictului din Orientul Mijlociu
„Faptul că există o înțelegere este un lucru pozitiv pe care trebuie să-l avem în considerare, care va avea efecte economice - care, de fapt, a și avut - drept dovadă prețul pe barilul de petrol care a scăzut serios după această decizie.
În realitate, însă, asistăm în continuare la o dispută americano-iraniană - și nu numai - vizavi de ce se va întâmpla. Mă refer, pe de o parte, la faptul că Iranul dorește să-și mențină suveranitatea asupra Strâmtorii Ormuz și capacitatea de a acționa împotriva navelor pe care nu le agreează din diferite motive, primul dintre ele fiind că nu sunt ale prietenilor, și, pe de altă parte, să impună taxe, ceea ce este total în contradicție cu dreptul maritim, care prevede libertatea de navigație în apele internaționale.
Un al doilea aspect este iarăși pozitiv, în sensul că n-au închis negocierile - cele după Islamabad -, și au lăsat o 'deschidere', să-i spun așa, pentru continuarea lor. În ce condiții? Este greu să spunem acum, pentru că cerințele americanilor, pe de o parte, și răspunsul iranienilor, pe de altă parte, sunt, în continuare, aproape diametral opuse. Și aici mă refer în special la capacitatea nucleară a Iranului, la programul de rachete balistice, și nu în ultimul rând, la sprijinul pe care Iranul continuă să-l acorde grupărilor Hezbollah, Hamas sau Houthi.
Iranul folosește Strâmtoarea Ormuz nu atât ca pe un element economic, cât ca pe un element de putere militară.
De altfel, dacă aș încerca să fac o concluzie, cred că problema israeliano-palestiniană este mult mai stringentă în relațiile lor decât problema nucleară sau a rachetelor balistice. Aceasta este evaluarea mea”, a explicat generalul-maior (r) Dan Grecu, în exclusivitate pentru DCNews.
Problema din Orientul Mijlociu mult mai complicată decât conflictul în sine și efectele sale
Generalul a mai punctat o provocare, care, potrivit acestuia, este mult mai complicată decât problemele de natură militară sau nucleară în vederea ajungerii la un deznodământ în conflictul din Orientul Mijlociu: doctrina Iranului împotriva Israelului, care vizează eliminarea statului evreu, considerat un inamic principal și un uzurpator: „Este, probabil, cea mai mare problemă. Problemele militare sau problemele nucleare se mai rezolvă, dar această problemă care ține de ideologie și de existența unui stat va persista mult timp”, a mai spus generalul Dan Grecu.
Schimbarea regimului iranian, o perspectivă de viitor dificilă
Este greu de crezut că o schimbare a regimului de la Teheran va fi posibilă în perioada următoare, a mai spus generalul Grecu, deși mulți lideri iranieni au fost uciși de atacurile americano-israeliene în conflictul început în 28 februarie.
Actualii conducători, a mai punctat acesta, urmează aceeași direcție pe care au trasat-o vechii lideri. Iar acest aspect va avea un rol foarte important în vederea unui acord de pace.
„Donald Trump este singurul care crede că regimul Iranului s-a schimbat. Regimul nu s-a schimbat, este același, cu președintele Parlamentului drept cea mai importantă figură în politică, iar Gardienii Revoluției (IRGC) păstrează în continuare controlul asupra aspectelor militare.
O schimbare de regim, așa cum o înțelegem noi, democratic, în Iran nu este o posibilitate pe termen scurt - și nici pe termen mediu, probabil, - pentru că nu există o opoziție iraniană constituită, care să poată să preia frâiele societății, ale națiunii, și să discute de pe alte poziții, de pe unele mult mai acceptabile cu Occidentul general și cu vecinii.
Nu cred că există vreo schimbare, cel puțin pe termen scurt, în regimul iranian. Nu mai sunt liderii care au fost, indiscutabil, dar următorii care vin au aceleași concepte și nu arată o apropiere de o soluție viabilă. Ei urmează aceeași direcție. Și de aceea, nici nu cred că vom asista la un acord de pace, pentru că acesta este clar guvernat de cerințele SUA vizavi de domeniile nuclear, balistic și sprijinul grupărilor proxy”, a mai punctat acesta, pentru DCNews.
Deminarea Strâmtorii Ormuz, un proces îndelungat
„Iranul, când a închis strâmtoarea, a făcut un lucru absolut împotriva dreptului internațional: restricționarea traficului maritim, care este recunoscut ca fiind liber în apele internaționale după cel de-al Doilea Război Mondial. SUA, venind și impunând această blocadă, practic copiază ce a făcut Iranul, cu excepțiile de rigoare, conform cărora blocada nu se adresează vaselor altor state decât exportului iranian. Aici iar este de discutat.
Va fi o mare provocare pentru SUA - atât pentru blocadă, cât și pentru asigurarea navigației libere în afara consensului Iranului prin Golful Persic, Strâmtoarea Ormuz și Golful Oman.
Deminarea nu e un lucru care se poate întâmpla într-o lună sau două. De exemplu, în războiul din Irak, când a minat zona din jurul Kuweitului, s-au dispus în jur de 600-700 de mine. Iranienii au avut harta de dispunere a minelor cu o precizie de jos pălăria. Deminarea a durat vreo șase luni, dacă nu mai mult...
Dan Grecu, despre minele din Straâmtoarea Ormuz: Din păcate, nici iranienii nu știu unde le-au plasat
Nu știm câte mine a pus Iranul. Potrivit institutelor de securitate, Iranul avea capabilitatea de a dispune 6000 de mine maritime - mine de contact, dar și mine care acționează pe senzor magnetic sau pe zgomot. Câte din aceste mine au fost depuse... nu știe nimeni! Și, din păcate, nici iranienii nu știu unde le-au plasat, pentru că au făcut-o cu vaporașe de mare viteză în toată acea zonă. Nu există o hartă. Deci, ca atare, ar trebui ca forțele care vor să participe la deminare să ia metru cu metru acea zonă pentru a descoperi și a dezactiva aceste mine. Cred că șase luni e un termen super optimist.
Existența discuțiilor Israel-Liban, încetarea focului și decizia de deschidere a Strâmtorii Ormuz din partea Iranului, implicarea statelor, în principal cele NATO, în asigurarea curățării canalului dau, astăzi, o imagine optimistă. Implementarea în fapt a tot ceea ce decurge din aceste lucruri va dura - și nu știm cât”, a mai explicat gen. Dan Grecu.
Citește și: Trump, val de mesaje după redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Ce le-a spus membrilor NATO