De asemenea, Guvernul nu va adopta nicio modificare a legilor justiției prin asumarea răspunderii sau printr-o ordonanță de urgență, transmite Comitetul format din Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociația Profesională a Judecătorilor „A.I. Cuza” Galaţi (APJ) și Asociația Procurorilor din România (APR), care au detaliat într-un amplu comunicat cu privire la ”o serie de dezinformări” apărute în spațiul public.
”În data de 14 ianuarie 2026, Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociația Profesională a Judecătorilor „A.I. Cuza” Galaţi (APJ) și Asociația Procurorilor din România (APR) au participat la şedinţa Comitetului pentru analiza şi revizuirea legislaţiei din domeniul justiţiei, constituit prin Decizia prim-ministrului nr. 574/19.12.2025.
Având în vedere o serie de dezinformări publicate de G4media sub titlul „Corupția din magistratură se întoarce la DNA. Cine se opune”, în urma consultării unor așa numite „surse” neasumate cu privire la pozițiile exprimate și temele abordate în această ședință, vom reda, pentru o corectă informare a opiniei publice, principalele teme de discuții, pe care le vom dezvolta apoi punctual.
1. Observațiile trimise participanților sub forma unui tabel cu „amendamente” nu sunt de fapt propuneri de modificare ale legilor justiției pe care Comitetul le propune ca subiect de discuții sau de dezbateri, ci sunt simple contribuții trimise acestuia de diverse entități interesate, a susținut președintele Comitetului. Reprezentanții Cancelariei Prim-Ministrului în Comitet au refuzat să dezvăluie autorii acestora, în ciuda solicitărilor făcute de către reprezentanții Secției pentru Judecători ai Consiliului Superior al Magistraturii și ai asociațiilor semnatare ca aceste propuneri să fie asumate de autorii lor.
1. La insistențele participanților de a lămuri obiectivele și cadrul organizatoric al Comitetului, președintele acestuia a arătat că scopul urmărit nu este acela de propune modificări ale legilor justiției, neavând o astfel de competență, ci de a dezbate problemele administrative și, eventual, legislative cu care se confruntă sistemul judiciar și de a formula recomandări pe baza concluziilor. Președintele Comitetului a subliniat că rolul principal este acela de a aduce la masă toate persoanele interesate și toți actorii instituționali având competențe în funcționarea justiției, pentru a se ajunge la soluții comune, sub forma unor recomandări fie de natură administrativă, fie, eventual, legislative. În nici un caz nu s-a pus problema unor modificări ce să fie adoptate de Guvern prin asumarea răspunderii sau pe calea ordonanței de urgență.
2. Reprezentanții Ministerului Justiției au susținut că, în vederea unei clare și bune desfășurări a lucrărilor Comitetului, în cadrul MJ se va elabora un Regulament ce va fi transmis participanților până la următoarea întâlnire.
3. Reprezentanții Cancelariei Prim-Ministrului din Comitet nu au răspuns solicitărilor formulate de reprezentanții Secției de judecători din cadrul CSM și ai asociațiilor subscrise de a lămuri care au fost motivele sau criteriile pentru care au fost invitate doar anumite ONG-uri și asociații profesionale, iar altele au fost excluse, deși au făcut cerere expresă de a participa la lucrări.
4. În cadrul ședinței au fost abordate următoarele teme organizatorice: problema deficitului cronic al resurselor umane; redesenarea hărții judiciare prin desființarea instanțelor mici și ineficiente, corelativ cu trecerea taxelor de timbru la Ministerul Justiției, în vederea unei mai bune finanțări a sistemului; digitalizarea instanțelor și auditarea sistemului de repartizare aleatorie.
5. Pentru următoarea ședință, fixată pentru data de 21 ianuarie 2026, Președintele Comitetului a selectat el însuşi problemele pe care le-a considerat urgente, ce urmează a fi dezbătute, respectiv: delegarea și detașarea magistraților, modificarea completelor de judecată, alegerea colegiilor de conducerea și răspunderea penală a magistraților, în ceea ce privește revenirea competenței de anchetare a acestora la DNA.
Președintele Comitetului a ignorat complet problemele rezultate din consultarea făcută de către Secția pentru Judecători din cadrul CSM, prin intermediul unor chestionare la care au răspuns peste jumătate din judecătorii în activitate. Pe de altă parte, problemele și propunerile ce vor rezulta în urma consultării procurorilor prin Adunările Generale vor fi supuse dezbaterii Comitetului, a anunțat președintele acestuia, după centralizarea lor de către Secția pentru procurori.
Vom detalia aceste puncte în cele ce urmează, pentru o corectă și completă informare a opiniei publice interesate de buna funcționare a sistemului judiciar.
1. Chestiunea „amendamentelor” privind legile justiției, a scopului acestora și a autorilor lor
În data de 9.01.2025, ora 13, cu 3 zile lucrătoare înainte de întâlnire, au fost transmise membrilor Comitetului peste 110 de „amendamente”, din care 105 la Legile Justiției (66 la Legea nr. 303/2022, 26 la Legea nr. 304/2022 şi 13 la Legea nr. 305/2022), 3 „amendamente” la Legea nr. 49/2022 privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție și 2 „amendamente” la Codul de procedură civilă. În mail-ul prin care au fost transmise s-a specificat că este atașat „un tabel centralizator cu propunerile de Amendamente la cele trei legi ale justiției, precum și cu privire la legislația conexă”, arătându-se, de asemenea, că se dorește ca discuția ce urmează „să aibă ca punct de plecare aceste propuneri”.
Aceste propuneri conțin texte modificatoare ale legilor (mai sus enumerate), redactate în condițiile art. 59, 60 alin. 1 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, adică cu nominalizarea expresă a textului vizat, cu folosirea formulelor specifice impuse de acest text de lege.
Intenția autorilor acestor propuneri era așadar una neechivocă, în sensul adoptării unor reale amendamente în vedere modificării unor texte legislative, intenție ce corespundea de altfel chiar solicitării făcute de președintele Comitetului în ședința anterioară. Astfel, la data de 23.12.2025, acesta a adresat participanților solicitarea de a fi proactivi și de a depune până la următoarea întâlnire propunerile de modificare a legii în scris, inclusiv cu noul text de lege, pentru a facilita activitatea colegilor de la Ministerul Justiției.
Reprezentanta Ministerului Justiției a confirmat, de altfel, că tabelul cu „amendamente” a fost trimis specialiștilor din Ministerul Justiției, ce urmează ca până vineri, 16.01.2026, să finalizeze analiza lor.
Față de faptul că, din cele 110 „amendamente”, doar foarte puține aveau menționați autorii (22), am solicitat consilierului de stat care conduce lucrările comitetului să precizeze cine sunt autorii acestor propuneri, pentru ca toți cetățenii interesați să știe cine și le asumă.
În pofida legitimității acestei întrebări, nu am primit un răspuns la aceasta, fiind pentru prima dată de când participăm la astfel de comisii, de peste 20 de ani, în care propuneri de modificări importante ale legilor justiției nu sunt asumate de nimeni.
2. Obiectivele, scopul și limitele Comitetului
Reprezentanții asociațiilor subscrise, precum și cei ai Secției pentru Judecători au subliniat că, prin raportare la dispozițiile constituționale, un astfel de comitet nu poate avea inițiativă legislativă. Prin urmare, nu poate dezbate propuneri de amendamente la legi. De altfel, potrivit art. 5 din Decizia nr. 574/2025, comitetul poate doar să adopte „recomandări” pe care să le trimită Primului-ministru.
În urma solicitărilor insistente de a se lămuri aceste chestiuni, răspunsul consilierului de stat care conduce lucrările comitetului a fost următorul: obiectivul nu este să scoatem acum noi legi ale justiției și să aruncăm justiția în aer, ci să facem o punte între executiv şi legislativ şi societatea civilă. Comitetul nu își propune să iasă cu un text care să fie dus în Parlament sau să se transforme în OUG, ci să găsească metode pentru îmbunătățirea activității justiției. Tabelul cu „amendamentele” trimise nu reprezintă propunerile Guvernului, ci acestea provin de la alte persoane, inclusiv persoane fizice, magistrați sau nu.
La întrebarea reprezentanților Consiliului Superior al Magistraturii, pusă în timpul dezbaterilor, dacă există intenția Guvernului de a-și asuma răspunderea cu privire la un proiect de lege care să cuprindă aceste „amendamente”, consilierul de stat a răspuns: nu există intenția ca Guvernul să-și asume răspunderea pe vreun proiect de lege privind Legile Justiției și nici de a se adopta astfel de modificări pe calea ordonanței de urgență. Cu toate acestea, după clarificarea obiectivului comitetului, consilierul de stat s-a referit la modificări de natura administrativă și modificări legislative (care includ intervenții minore sau o nouă filosofie a sistemului), fapt ce a crescut ambiguitatea cu privire la scopul și limitele acestui Comitet.
3. Regulamentul de funcționare a Comitetului
Date fiind numeroasele probleme rămase nelămurite cu privire la modul de lucrul al Comitetului, reprezentanta Ministerului Justiției a anunțat că la nivelul ministerului există în lucru un proiect de regulament care va clarifica problemele ridicate și în cursul acestei ședințe.
Președintele Comitetului a anunțat că acest proiect de regulament urmează a fi transmis prin email participanților, pentru analiză și observații, pentru a fi adoptat la proxima ședință.
4. Criteriile de selecție pentru invitații la ședințele Comitetului
În ciuda întrebărilor legitime ale reprezentanților asociațiilor subscrise, nu s-a putut clarifica nici care au fost criteriile de selecție a invitaților, de ce unele asociații profesionale au fost invitate și altele nu, fapt remarcat corect și de către reprezentanții Secției pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
Asociațiile subscrise au informat președintele Comisiei că, printr-un mail comun, trei asociații profesionale ale judecătorilor, respectiv Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului, Asociația Profesională a Judecătorilor „Al. I. Cuza” Galați şi Asociația NextJudex au cerut să fie invitate la lucrările Comitetului. Dintre cele trei asociații, doar ultima amintită a primit o astfel de invitație, considerentele excluderii celorlalte două asociaţii nefiind în vreun fel explicate, cu toate că solicitarea celor 3 asociaţii profesionale a fost transmisă prin acelaşi e-mail.
Or, lipsa oricăror criterii privind selecția invitaților ridică serioase și legitime semne de întrebare cu privire la subiectivismul acestui Comitet, ce pare a urmări, în realitate, validarea unor probleme și soluții deja indicate în spațiul public de anumite asociații și ONG-uri ce participă ca invitați în cadrul Comitetului.
5. Temele organizatorice discutate în cadrul ședinței și propunerile Comitetului pentru acestea
În cadrul ședinței, s-au discutat o serie de probleme administrative, fără referire la „amendamentele” din tabel. Deși nu a fost lămurit în ce măsură Comitetul are competențe în acest domeniu, am prezentat punctele noastre de vedere, dată fiind importanța temelor pentru buna funcționare a sistemului judiciar.
a. Resursele umane ale instanțelor și parchetelor de pe lângă acestea – situația actuală și posibile remedii
Subscrisele asociații subliniem faptul că problema deficitului de resurse umane este una cronică a sistemului judiciar, ce afectează durata, eficiența și calitatea procedurilor judiciare, cu efect direct asupra dreptului la un proces echitabil al cetățeanului.
În ultimii 20 de ani, această problemă recurentă s-a tot acutizat, deși a făcut obiectul a numeroase strategii, analize, memorandumuri, pacte sau alte declarații de intenții.
În realitate, în lipsa unei voințe politice reale în acest sens, materializată inclusiv prin asigurarea finanțării necesare, orice strategie rămâne o simplă declarație, lipsită de valoare practică.
Or, în ciuda faptului că justiția rămâne vedeta declarațiilor politice, problema sa principală, aceea a resurselor umane, a fost agravată prin decizii guvernamentale, precum blocarea concursului de intrare directă în magistratură, atât în 2025, cât și în 2026. La aceasta se adaugă și interdicția de a organiza concursuri pentru personalul auxiliar și conex din instanțe și parchete, în anii 2025 şi 2026, precum și limitarea numărului asistenților de judecător la cel din proiectul pilot, un număr cu totul insuficient la nivel de sistem.
Deblocarea acestor probleme depinde în mod direct de alocarea fondurilor necesare, dar, în pofida solicitărilor argumentate și repetate ale instanțelor către CSM, ale CSM către MJ și ale MJ către MFP, fondurile nu au fost asigurate.
Secția pentru Judecători a CSM are datele necesare cu privire la resursele umane necesare și a încercat să le valorifice an de an, dar fără rezultat din cauza lipsei finanțării.
S-a convenit ca aceste date să fie prezentate către Ministerul Justiției, pentru elaborarea și prezentarea unui plan multianual pe o perioadă de 5 ani privind acoperirea deficitului de resurse umane din instanțele
judecătorești din România și din parchetele de pe lângă acestea, ce urmează să fie comunicat Comitetului până la finalul lunii.
În contextul finanțării sistemului judiciar s-a discutat și problema taxelor judiciare de timbru care se plătesc în bugetul unităților administrativ-teritoriale, sistemul judiciar neputând beneficia de aceste taxe. Reprezentanta Ministerului Justiției a arătat, în mod justificat, că această sursă proprie de finanțare este necesară pentru realizarea unor investiții dedicate sistemului judiciar (reabilitare sedii, extindere săli de judecată, informatizare, etc.).
b. Harta instanțelor de judecată și a parchetelor de pe lângă acestea
Reprezentantul Secției pentru Procurori a CSM a prezentat situația proiectului de lege cu privire la reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii, care ar urma să fie doar câte unul în fiecare județ, susținând că procurorii de la aceste parchete vor asigura, în condițiile legii, atât activitatea de urmărire penală, cât și prezenta la ședințele de judecată, în aceeași zi, de la toate judecătoriile din respectivul județ.
În ceea ce privește desființarea unor judecătorii mici, neatractive, dar care implică costuri nerezonabile de funcționare, asociațiile subscrise au subliniat că orice proiect de acest tip s-a lovit de refuzul decidenților politici, în special al primarilor, dată fiind importanța menținerii acestora pentru administrația de la nivel local.
Având în vedere complexitatea și importanța unui astfel de proiect necesar, dar care implică analize pe multiple paliere, inclusiv din perspectiva accesului cetățenilor la o instanță, în special în zonele greu accesibile, am chestionat reprezentantul cancelariei Prim-Ministrului cu privire la existența unei voințe politice în acest sens, în coaliția de guvernare. Și această întrebare a rămas fără un răspuns lămuritor deși, în lipsa unui acord politic, un astfel de proiect este un simplu exercițiu de imagine al Comitetului.
După dezbateri, s-a convenit elaborarea unui proiect de reconfigurare a hărții judiciare, de către CSM și MJ, urmând, apoi, să se facă recomandări pe această temă.
c. Digitalizarea instanțelor
În cadrul discuțiilor privind data de la care va deveni funcțională versiunea Ecris 5, reprezentanții Secției pentru Judecători din cadrul CSM, precum și cei ai asociațiilor subscrise au ridicat problema importantă a deținătorului bazelor de date care, din anul 2006 și până acum s-au aflat la instanțe, iar acum se pune problema trecerii lor pe un server administrat de Ministerului Justiției, adică sub controlul executivului.
Subscrisele asociații am făcut trimitere la poziția clar exprimată de Rețeaua Europeană a Consiliilor Judiciare, care se opune unei astfel de soluții. În plus, am arătat că parchetele își administrează propriile baze de date, fără imixtiunea Ministerului Justiției și fără să fi fost pusă problema preluării lor de către minister.
Comitetul și-a declinat competența asupra acestei probleme, arătând că este discutată la nivelul Consiliului de Management Strategic (COMS).
Or, în această logică, toate temele abordate în cadrul ședinței excedează competenței Comitetului, făcând obiectul activității COMS. Astfel, potrivit Protocolului de înființare semnat de Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Public, COMS „este responsabil de stabilirea strategiei și a viziunii de dezvoltare pe termen mediu și lung și a priorităților generale ale sistemului judiciar, inclusiv stabilirea necesarului de resurse materiale și umane, distribuirea celor alocate și de urmărirea implementării acestora. În mod special, Consiliul dezbate toate chestiunile de ordin financiar și organizatoric ce au sau pot avea un impact asupra funcționării întregului sistem judiciar.”
Această chestiune a dovedit, o dată în plus, ambiguitatea obiectului, scopului și limitelor de competență în care funcționează Comitetul.
De asemenea, constatând că președintele Comitetului este în confuzie cu privire la diferența, respectiv legătura dintre dosarul electronic și Ecris 5, au fost aduse lămuri de către reprezentanții CSM și MJ și ai asociațiilor subscrise, cu privire la modul de funcționare și stadiul de implementare al acestora.
S-a ajuns, din partea consilierilor, la întrebări de genul dacă este posibil ca repartizarea aleatorie să nu se realizeze sau să fie încălcată, prin manipularea sistemului informatic, aspecte fată de care am cerut exemple de situații pentru a putea formula un răspuns concret. Ni s-a spus că așa se afirmă în spațiul public. Am explicat că, în primul rând, orice „manipulare” în sensul modificării parametrilor sistemului informatic de repartizare aleatorie rămâne înscrisă în codul acestuia, putând fi identificată, iar, în al doilea rând, persoanele din instanțe care au în atribuții repartizarea aleatorie ar trebui să posede „cunoștințe” foarte avansate de „hacker”, ca să nu mai vorbim de firewall-urile puternice de securitate.
Or, astfel de discuții, bazate pe „impresii”, cu atât mai mult de la nivelul cancelariei prim-ministrului, nu pot fi nici constructive, nici nu pot duce la identificarea vreunei probleme/soluții, ci alimentează falsa idee că sistemul judiciar nu funcționează, că este capturat, pentru a justifica, ulterior, măsuri legislative în interesul unui anumit eșantion politic, cu consecința încălcării dreptului fiecărui cetățean la o justiție independentă.
În concret, auditul sistemului de repartizare aleatorie este în curs de efectuare la nivelul Ministerului Justiției, conform legii, reprezentanții MJ oferind informații despre obiectul și stadiul procedurii, raportul fiind așteptat pentru jumătatea lunii iunie 2026.
6. Problemele ce vor face obiectul ședinței din data de 21.01.2026
În final, consilierul de stat a enumerat temele care se vor discuta săptămâna viitoare, și anume: delegarea, detașarea; modificarea componenței completurilor de judecată; colegiile de conducere; desființarea SIIJ și revenirea competenței de anchetare a magistraților la DNA.
Subscrisele asociații am solicitat să ni se aducă la cunoștință modalitatea de stabilire a temelor de discuție și dacă prioritizarea acestora este asumată la nivel guvernamental. Ni s-a răspuns că au fost stabilite personal de consilierul de stat care conduce lucrările comitetului.
În aceste condiții, am solicitat să ni se spună de ce sunt ignorate temele considerate cele mai importante de către cei peste 2.570 de judecători care reprezintă 56,50% din corpul activ al judecătorilor, prin răspunsurile la chestionarul lansat de CSM la sfârșitul anului trecut.
Reacția consilierului prezidențial a fost să ceară explicații cu privire la „metodologia chestionarului”, în condițiile în care nu a avut aceleași preocupări cu privire la problemele despre care ni s-a spus că apar în spațiul public și referitor la care nu ni s-a oferit, anterior, nicio explicație despre „metodologia” de identificare și selectare.
Reprezentanții Secției pentru Judecători au explicat însă punctual procedura de consultare a judecătorilor, ce a mai fost, de altfel, folosită și în trecut pentru întocmirea diverselor rapoarte, prin intermediul unor chestionare ce pot fi completate on line, anonimizat sau nu, după cum decid respondenții.
Prin urmare, am solicitat să se discute cu precădere aceste probleme, de care sunt preocupați judecătorii, în majoritatea lor. Solicitarea noastră a rămas fără efect, temele anunțate pentru săptămâna viitoare continuând să fie aceleași.
Pe de altă parte, președintele Comitetului a anunțat că problemele și propunerile ce vor rezulta în urma consultării procurorilor prin Adunările Generale vor fi supuse dezbaterii Comitetului, după centralizarea lor de către Secția pentru Procurori, fapt ce relevă o dublă măsură evidentă, prin prioritatea evidentă acordată de reprezentanții Prim-Ministrului propunerilor ce vin din partea procurorilor.
Subscrisele asociații profesionale, am dovedit constant, prin activitatea noastră, că suntem deschise spre dialog, spre dezbateri, în sensul îmbunătățirii legislației în folosul cetățenilor și nu vom abdica de la acest principiu, dar ne exprimăm public rezerva şi nelămurirea cu privire la scopul, competențele și efectele funcționării unui astfel de comitet, constituit fără ca acestea să fie clare, însă cu un potențial enorm de a periclita independența justiției, a judecătorilor.
În pofida acestor rezerve, vom participa la lucrările comitetului, pentru a prezenta și susține argumentat punctele noastre de vedere și pentru a apăra independența justiției, drepturile și libertățile fundamentale ale cetăţenilor”.
Comunicatul este semnat de AMR, prin președinte, jud. dr. Andreea Ciucă; UNJR, prin președinte jud. Dana Gîrbovan; APJ, prin președinte jud. Doru Benescu; APR, prin președinte proc. Elena Iordache.