Practica, inițial aplicată în Crimeea după anexarea din 2014, se extinde acum și în regiunile capturate după invazia din 2022, conform datelor organizațiilor ucrainene pentru drepturile omului.
Pe hârtie, serviciul militar obligatoriu nu presupune automat luptă împotriva Ucrainei, explică Onisia Siniuk, analistă juridică la Centrul ZMINA pentru drepturile omului. Totuși, odată înrolați, bărbații sunt presați să semneze contracte cu Ministerul rus al Apărării și să fie trimiși direct pe front.
„Cei care refuză sunt amenințați și constrânși”, precizează Siniuk, adăugând că autoritățile folosesc stimulente, dar și coerciție fizică și psihologică.
Roman, 19 ani, din Donețk, a povestit că a fost recrutat cu promisiunea că va servi aproape de casă, însă a fost transferat în Rusia și supus violenței fizice pentru a semna contractul.
„Căpitanul ne-a spus că trebuie să ne ‘apărăm patria’ și m-a lovit când am refuzat”, a declarat tânărul, care ulterior a fugit în străinătate cu ajutorul unei organizații locale.
Coerciție, propagandă și militarizarea tinerilor
Autoritățile ruse folosesc multiple forme de constrângere, inclusiv amenințarea bărbaților cu antecedente penale. În paralel, propaganda agresivă și lipsa alternativelor economice în teritoriile devastate de război sporesc presiunea de a se înrola.
Copiii din școlile ocupate sunt militarizați prin cursuri obligatorii de „patriotism” și încurajați să se alăture organizațiilor ce glorifică serviciul militar.
„Ei învață să sape tranșee, să mânuiască arme și să mărșăluiască în formație”, explică Siniuk, subliniind că orice formă de recrutare sau mobilizare în teritoriile ocupate constituie o crimă de război conform dreptului internațional.
Recrutarea continuă și efectele asupra populației
Sustragerea de la serviciul militar a devenit dificilă din cauza numeroaselor puncte de control și a acuzațiilor penale. În plus, Rusia a eliminat perioadele fixe de recrutare, facilitând mobilizarea permanentă.
Între februarie 2022 și iulie 2025, peste 46.000 de ucraineni din teritoriile ocupate au fost mobilizați de Rusia, dintre care 35.000 din Crimeea, 10.000 din Donețk și Luhansk, 560 din Zaporojia și 478 din Herson. Circa 16% dintre prizonierii de război de pe teritoriul Ucrainei sunt cetățeni ucraineni, potrivit lui Dmitro Essov, secretar al Centrului de coordonare pentru prizonieri.
Apărătorii drepturilor omului și autoritățile de la Kiev recomandă celor care vor să evite recrutarea să părăsească teritoriile ocupate sau să contacteze linia telefonică de stat „Vreau să trăiesc”. Experții avertizează că Rusia intensifică mobilizarea cetățenilor ucraineni pentru a evita un nou val de mobilizare în rândul propriilor cetățeni.