UPDATE 20: Următoarele zile ale războiului contra Iranului vor fi decisive, anunță şeful Pentagonului
Următoarele zile ale războiului dus de SUA şi Israel contra Iranului vor fi decisive, a afirmat marţi şeful Departamentului Apărării american, Pete Hegseth, care a refuzat să excludă posibilitatea de a desfăşura trupe pe solul iranian, transmite Agerpres, citând Reuters şi AFP.
Următoarele zile vor fi decisive. Iranul ştie asta şi militar nu poate face aproape nimic contra acestui lucru, a declarat Hegseth într-o conferinţă de presă la Pentagon.
Demnitarul american a spus că în ultimele 24 de ore s-a întregistrat cel mai mic număr de drone şi rachete inamice lansate de Iran.
Potrivit lui Pete Hegseth, discuţiile cu Teheranul consacrate încetării ostilităţilor sunt pe cale de a se intensifica.
El nu a exclus posibilitatea de a desfăşura trupe americane pe teritoriul iranian. Nu excludem nicio opţiune. Nu poţi desfăşura şi câştiga un război dacă le spui adversarilor ceea ce eşti sau nu eşti pregătit să faci, inclusiv desfăşurarea de trupe la sol, a subliniat Pete Hegseth.
Pe de altă parte, el a spus că Washingtonul este conştient de ceea ce fac Rusia şi China pentru a ajuta Iranul şi combate aceste eforturi acolo unde necesar. În ceea ce priveşte Rusia şi China, ştim exact ce fac sau ce nu fac ele, a afirmat Hegseth. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmase că Rusia livrează drone Iranului.
De partea sa, şeful Statului Major Interarme american, generalul Dan Caine, a declarat că SUA au lovit peste 11.000 de ţinte în cursul ultimelor 30 de zile. El a precizat că armata americană continuă să lovească obiective esenţiale din Iran şi că a distrus 150 de nave iraniene.
Mii de soldaţi din Divizia 82 Aeropurtată a armatei SUA au început să sosească în Orientul Mijlociu, au declarat două oficialităţi americane luni, pentru Reuters. Consolidarea forţelor americane din regiune ar putea extinde opţiunile preşedintelui american Donald Trump de a include o operaţiune terestră în Iran.
UPDATE 19: Iranul susţine că nu a atacat Turcia cu rachete
Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a respins marţi informaţiile despre lansarea unor rachete din Iran asupra Turciei, transmite Agerpres, citând AFP.
Conform unui comunicat al ministerului de externe de la Teheran, Araghchi a afirmat în cursul unei convorbiri telefonice cu omologul său turc Hakan Fidan că acuzaţiile respective sunt "complet nefondate" şi a propus o anchetă comună pentru stabilirea adevărului.
Şeful diplomaţiei iraniene a avertizat împotriva "operaţiunilor (...) desfăşurate de inamici" şi a oferit "cooperarea tehnică" pentru examinarea oricărei afirmaţii de genul celei menţionate.
Ministerul apărării de la Ankara declarase luni că forţele NATO au interceptat a patra rachetă lansată de Iran împotriva Turciei. Potrivit instituţiei, a fost vorba de o rachetă balistică, doborâtă după ce a pătruns în spaţiul aerian turcesc. Interceptarea de către sistemele de apărare aeriană şi antirachetă ale NATO desfăşurate în estul Mării Mediterane a fost confirmată şi de purtătoarea de cuvânt a alianţei, Allison Hart.
Precedentele incidente similare au avut loc pe 4, 9 şi 13 martie.
UPDATE 18: Preşedintele Consiliului UE i-a cerut preşedintelui Iranului să oprească atacurile în Orientul Mijlociu
Preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, l-a îndemnat pe preşedintele iranian Masoud Pezeshkian, într-o convorbire telefonică, să oprească atacurile în regiunea Orientului Mijlociu, relatează Agerpres, citând dpa.
"Am făcut apel la dezescaladare şi reţinere, protejarea civililor şi a infrastructurii civile şi necesitatea ca toate părţile să respecte pe deplin dreptul internaţional", a afirmat Costa marţi, după convorbire.
"Am îndemnat Iranul să oprească atacurile inacceptabile asupra ţărilor din regiune şi să se implice pozitiv pe calea diplomatică", a adăugat el.
Aceasta include cooperarea cu Organizaţia Naţiunilor Unite "pentru a asigura libertatea navigaţiei în strâmtoarea Ormuz", a precizat şeful Consiliului UE, insistând că
"trebuie să existe spaţiu pentru diplomaţie".
"UE este pregătită să contribuie la toate eforturile diplomatice de reducere a tensiunilor şi la o soluţie durabilă pentru a pune capăt ostilităţilor", a asigurat Antonio Costa.
Update 17: Israelul va ocupa o parte din sudul Libanului după război, declară ministrul israelian al apărării
Israelul intenţionează să ocupe o parte din sudul Libanului odată ce războiul se va fi terminat, a declarat marţi ministrul israelian al apărării, Israel Katz, citat de AFP.
"La încheierea acestei operaţiuni, Forţele de apărare israeliene (IDF) se vor instala în zona de securitate din interiorul Libanului, pe o linie defensivă împotriva rachetelor antitanc şi vor menţine controlul asupra securităţii în întreaga zonă până la râul Litani", la circa 30 km mai la nord de linia de demarcaţie între Israel şi Liban, a declarat Katz într-o înregistrare video difuzată de biroul său.
"Întoarcerea la sud de Litani a celor peste 600.000 de locuitori din sudul Libanului, care au fost evacuaţi în nord, va fi complet împiedicată atât timp cât securitatea şi siguranţa locuitorilor din nordul Israelului nu vor fi garantate", a adăugat Katz.
"Toate casele din localităţile (libaneze) adiacente frontierei cu Israelul vor fi demolate după modelul Rafah şi Beit Hanoum din Fâşia Gaza pentru a elimina odată pentru totdeauna orice ameninţare de-a lungul frontierei pentru locuitorii (israelieni) din nord", a adăugat Katz, referindu-se la două oraşe din enclava palestiniană devastată în urma operaţiunilor militare ale Israelului în războiul acestuia împotriva grupării Hamas după 7 octombrie 2023.
Libanul a fost atras în războiul dus de Israel şi SUA împotriva Iranului după atacul lansat de gruparea islamistă Hezbollah în 2 martie împotriva Israelului, ca represalii pentru moartea ghidului suprem iranian Ali Khamenei, ucis în prima zi a conflictului.
De atunci, atacurile masive israeliene asupra Libanului au ucis peste 1.200 de persoane şi au rănit peste 3.600, potrivit ultimului bilanţ al Ministerul Sănătăţii libanez. Armata israeliană susţine că a eliminat 850 de terorişti în Liban, notează AFP.
Update 16: Trump atacă aliații europeni: "SUA nu vă vor mai ajuta, luați-vă singuri petrolul"
Președintele Donald Trump a criticat dur aliații europeni pe Truth Social, acuzându-i că nu au sprijinit operațiunile militare împotriva Iranului și avertizând că SUA nu îi vor mai ajuta, îndemnându-i totodată să își asigure singuri resursele energetice.
"Franța nu a permis avioanelor care se îndreptau spre Israel, încărcate cu echipamente militare, să survoleze teritoriul său. Franța a fost FOARTE NEAJUTĂTOARE în ceea ce privește „Măcelarul din Iran”, care a fost eliminat cu succes! SUA își vor AMINTI!!!
Toate acele țări care nu pot obține combustibil pentru avioane din cauza Strâmtorii Hormuz, precum Regatul Unit, care a refuzat să se implice în „decapitarea” Iranului, am o sugestie pentru voi:
În primul rând, cumpărați din SUA, avem din plin, iar în al doilea rând, adunați-vă curajul și mergeți în Strâmtoare și luați-l pur și simplu.
Va trebui să începeți să învățați să luptați singuri, SUA nu vor mai fi acolo să vă ajute, la fel cum nici voi nu ați fost pentru noi. Iranul a fost, în esență, devastat. Partea grea a fost făcută. Duceți-vă și luați-vă propriul petrol"
Update 15: Lovituri aeriene au avariat o staţie de desalinizare pe o insulă iraniană din Strâmtoarea Ormuz
Lovituri aeriene au avariat şi scos din funcţiune o staţie de desalinizare de pe insula iraniană Qeshm, situată în Strâmtoarea Ormuz, a informat agenţia de presă iraniană Isna, relatează AFP.
"Una dintre uzinele de desalinizare de pe insula Qeshm a fost lovită (...) şi este complet scoasă din funcţiune, deoarece nu este posibilă repararea ei pe termen scurt", a declarat agenţia, citând un oficial al Ministerului Sănătăţii, Mohsen Farhadi, fără a preciza data atacului.
Un sector vital şi o resursă pentru milioane de locuitori din regiune, instalaţiile de desalinizare au devenit ţinte în războiul declanşat de ofensiva lansată de SUA şi Israel pe 28 februarie împotriva Iranului, care s-a extins în întreg Orientul Mijlociu.
Preşedintele american Donald Trump a ameninţat din nou luni că va distruge insula Kharg, un sit petrolier iranian vital, şi "poate toate instalaţiile de desalinizare ale ţării".
Insula Qeshm este cea mai mare insulă din Golf şi se întinde pe aproximativ 100 de kilometri în Strâmtoarea Ormuz. Este o destinaţie turistică populară pentru iranieni, în special datorită patrimoniului său geologic inclus pe lista UNESCO şi a plajelor sale.
Portul său este unul dintre punctele de intrare pentru mărfurile din Emiratele Arabe Unite.
Luni, guvernul din Kuweit a acuzat Iranul pentru atacul asupra unei centrale electrice şi de desalinizare, provocând moartea unui cetăţean indian, acuzaţie negată de Teheran, care a acuzat la rândul său Israelul.
Update 14: Armata israeliană susţine că este pregătită pentru alte câteva săptămâni de război cu Iranul
Armata israeliană a transmis marţi că este pregătită să continue războiul cu Iranul timp de mai multe săptămâni, la doar câteva ore după ce premierul Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul şi-a atins mai mult de jumătate din obiectivele militare împotriva Republicii Islamice, relatează AFP.
"Jumătate de drum a fost evident depăşită. Dar nu vreau să stabilesc un calendar", a declarat premierul israelian marţi seară într-un interviu acordat postului de ştiri american conservator Newsmax, indicând că vorbeşte "în termeni de misiuni, şi nu neapărat în termeni de durată".
Întrebat de un jurnalist despre poziţia armatei israeliene, purtătorul său de cuvânt internaţional, locotenent-colonelul Nadav Shoshani, a indicat că o continuare a operaţiunilor depinde de deciziile liderilor politici.
"Suntem pregătiţi să ne continuăm operaţiunile în următoarele săptămâni", a afirmat el în timpul unei conferinţe de presă online. "Avem ţintele, muniţiile şi personalul pentru acest lucru. Liderii sunt cei care trebuie să decidă", a adăugat purtătorul de cuvânt.
Orientul Mijlociu este cuprins de un război din 28 februarie, declanşat de atacuri aeriene comune americane şi israeliene împotriva Iranului, la care Teheranul a răspuns cu lovituri cu rachete şi drone care vizează Israelul şi mai multe ţări din regiune.
Preşedintele american Donald Trump a estimat iniţial că operaţiunile militare vor dura între patru şi şase săptămâni.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat luni că războiul va dura mai degrabă "săptămâni" decât "luni", exprimându-şi optimismul cu privire la posibilitatea de a lucra cu elemente din cadrul guvernului iranian.
Update 13: Armata israeliană afirmă că a ucis zeci de "terorişti" Hezbollah în ultimele 24 de ore în sudul Libanului
Armata israeliană a anunţat marţi că a ucis "zeci de terorişti" în operaţiunea sa din sudul Libanului în ultimele 24 de ore, relatează dpa.
Armata a precizat că aceştia au fost identificaţi în timp ce încercau să atace soldaţi. Unul dintre ei pregătea un atac asupra trupelor cu o rachetă antitanc, au declarat Forţele de Apărare ale Israelului (IDF) într-o postare pe Telegram.
IDF a mai spus că un luptător Hezbollah a fost arestat după ce a desfăşurat o misiune de observare a trupelor israeliene.
Soldaţii israelieni au distrus, printre altele, depozite de arme, posturi de comandă şi puţuri subterane în sudul Libanului.
După începerea războiului din Iran la sfârşitul lunii februarie, miliţia libaneză Hezbollah, aliată Teheranului, şi-a reluat şi ea atacurile asupra Israelului, care a ripostat cu atacuri aeriene intense şi operaţiuni terestre în Liban.
Ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a declarat recent că Israelul intenţionează să controleze zona care se întinde până la râul Litani din sudul Libanului până la un nou ordin.
Un purtător de cuvânt al armatei israeliene a estimat recent numărul luptători Hezbollah ucişi într-o lună la peste 850. Informaţiile nu au putut fi verificate din surse independente, iar Hezbollah nu face declaraţii cu privire la pierderile în rândul forţelor sale.
Update 12: Războiul din Iran ar putea șterge până la 200 de miliarde de dolari din economia Orientului Mijlociu, avertizează ONU
Războiul declanşat de SUA şi Israel împotriva Iranului ar putea anula aproximativ 200 de miliarde de dolari din creşterea economică a Orientului Mijlociu, arată un nou studiu al Naţiunilor Unite, transmite Bloomberg.
Conform unei analize privind consecinţele economice şi sociale ale războiului din Iran, publicate marţi de Programul de Dezvoltare al Naţiunilor Unite (PNUD), ţările arabe ar putea pierde între 120 şi 194 de miliarde de dolari din Produsul lor Intern Brut combinat ca urmare a perturbărilor provocate de război.
Agenţia a precizat că a studiat o serie de scenarii diferite pentru a evalua modul în care conflictul, care a început pe 28 februarie, ar putea afecta ţările din regiunea Orientului Mijlociu. Autorii raportului au subliniat că daunele ar putea fi profunde, chiar dacă războiul se încheie relativ curând. "O escaladare militară de scurtă durată în Orientul Mijlociu ar putea genera impacturi socio-economice profunde şi pe scară largă în lumea arabă", au spus autorii raportului.
Pierderile totale ar putea duce la o creştere a ratei şomajului la nivel regional cu până la patru puncte procentuale, costând aproximativ 3,6 milioane de locuri de muncă şi împingând până la patru milioane de oameni în sărăcie, se arată în raportul Naţiunilor Unite.
"Această criză este un semnal de alarmă pentru ţările din regiune", a declarat Abdallah Al Dardari, secretarul general adjunct al ONU, care conduce biroul PNUD pentru statele arabe.
Regiunile cele mai afectate ar fi ţările din Consiliul de Cooperare al Golfului şi din Levant, fiecare regiune urmând să piardă peste 5,2% din PIB.
Războiul din Iran, care a intrat în a doua lună, a dus deja la o creştere semnificativă a preţurilor globale la energie, perturbând economia globală. Un raport anterior al ONU a constatat că închiderea Strâmtorii Ormuz a crescut preţurile alimentelor şi îngrăşămintelor într-un mod care ar putea afecta grav ţările sărace.
Update 11: Rubio afirmă că Strâmtoarea Ormuz se va redeschide "într-un fel sau altul"
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că este încrezător că Strâmtoarea Ormuz se va redeschide pentru navigaţie "într-un fel sau altul", avertizând Iranul în legătură cu consecinţe grave dacă va continua să blocheze această cale navigabilă vitală, relatează marţi dpa.
Într-o declaraţie acordată luni canalului Al Jazeera, Rubio a declarat că Iranul fie ar putea să "respecte dreptul internaţional" şi să permită trecerea navelor, fie "o coaliţie de ţări din întreaga lume şi din regiune, cu participarea Statelor Unite, se va asigura că (strâmtoarea) este deschisă". El nu a detaliat ce măsuri ar putea lua o astfel de coaliţie.
"Dacă aleg să încerce să blocheze strâmtorile, atunci vor trebui să se confrunte cu consecinţe reale, nu doar din partea Statelor Unite, ci şi din partea ţărilor din regiune şi din întreaga lume", a mai spus şeful diplomaţiei americane.
Rubio a adăugat că obiectivele cheie ale oricărei acţiuni militare ar fi distrugerea forţelor aeriene şi a marinei iraniene şi o reducere semnificativă a numărului de locuri de lansare a rachetelor. El a spus că aceste obiective ar putea fi atinse "în săptămâni, nu în luni", după care va fi abordată problema Strâmtorii Ormuz.
Strâmtoarea Ormuz este o rută vitală pentru transporturile de petrol şi gaze naturale lichefiate din regiune. Atacurile şi ameninţările recente iraniene, pe fondul conflictului început de SUA şi Israel la sfârşitul lunii februarie, au oprit în mare măsură traficul, permiţând doar trecerea limitată a petrolierelor. Perturbările au contribuit la creşterea preţurilor globale la energie.
Update 10: Forţe speciale ale SUA au ajuns în Orientul Mijlociu
Sute de membri ai forţelor de operaţiuni speciale americane au sosit în Orientul Mijlociu, a relatat luni presa americană, adăugându-se la o prezenţă tot mai mare a trupelor care ar putea extinde opţiunile militare ale preşedintelui SUA, Donald Trump, în conflictul cu Iranul, relatează dpa.
Desfăşurarea include Army Rangers, considerat un element principal al forţelor terestre americane, şi Navy SEALs, o unitate de elită a Marinei SUA, au relatat New York Times şi CBS News, citând oficiali militari americani şi surse familiarizate cu operaţiunea.
Trupele s-au alăturat miilor de puşcaşi marini şi paraşutişti ai armatei care se află deja în regiune, se arată în relatări.
Forţele suplimentare ar putea fi folosite în misiuni care vizează redeschiderea Strâmtorii Ormuz, ocuparea centrului cheie de export de petrol al Iranului de pe insula Kharg sau securizarea uraniului puternic îmbogăţit, conform relatărilor.
Speculaţiile cu privire la o potenţială ofensivă terestră americană în Iran s-au intensificat în ultimele zile.
Trump a îndemnat public Teheranul să caute o soluţie diplomatică la conflictul lansat de Statele Unite şi Israel, ameninţând totodată cu o escaladare militară.
Update 9: Iran: Statele Unite au lansat un atac asupra unui important depozit de muniţii din Isfahan
Statele Unite au lansat un atac de amploare asupra unui important depozit de muniţii în oraşul iranian Isfahan, a relatat luni Wall Street Journal, citând un oficial american, relatează dpa.
SUA ar fi folosit un număr mare de bombe anti-buncăr în cursul nopţii, fiecare cântărind aproximativ 900 de kilograme.
Preşedintele american Donald Trump a distribuit o înregistrare video de 31 de secunde cu explozii pe platforma sa Truth Social, dar nu a oferit detalii.
Potrivit ziarului, filmările arată atacul de la Isfahan.
Informaţiile nu au putut fi verificate din surse independente.
Înregistrarea video arată o serie de explozii, ceea ce ar putea indica faptul că muniţiile aflate în depozit au explodat după atacul iniţial.
SUA şi Israelul atacă Iranul de la sfârşitul lunii februarie, determinând Teheranul să răspundă cu atacuri cu rachete şi drone asupra Israelului şi a ţărilor aliate SUA din regiune.
Update 8: Rubio: SUA ar putea să-şi reevalueze poziţia faţă de NATO din cauza sprijinului limitat în Iran
Secretarul de stat american Marco Rubio a criticat Spania şi alţi aliaţi din cadrul NATO pentru sprijinul limitat acordat în războiul cu Iranul, sugerând că Washingtonul şi-ar putea reevalua poziţia faţă de Alianţa Nord-Atlantică după încheierea conflictului în Orientul Mijlociu, relatează marţi dpa.
SUA au constatat că Spania, ţară membră NATO pe care s-au angajat să o apere, a refuzat să acorde Statelor Unite acces la spaţiul său aerian şi s-a lăudat cu aceasta, potrivit unei transcrieri a declaraţiilor făcute de Marco Rubio pentru canalul de televiziune qatarez Al Jazeera, publicată luni de Departamentul de Stat. Mai mult, Washingtonul s-a confruntat cu o rezistenţă în ceea ce priveşte utilizarea bazelor militare din Spania şi din alte părţi, a spus el.
NATO este util SUA, întrucât permite staţionarea de trupe şi echipamente (americane) în străinătate, a indicat Rubio. "Dar dacă NATO se rezumă doar la apărarea Europei în cazul unui atac, dar ne sunt refuzate drepturile de bază atunci când avem nevoie, acesta nu este un aranjament bun", a declarat secretarul de stat american.
În aceste condiţii, "e greu să rămâi angajat şi să spui că acest lucru este benefic pentru SUA. Aşadar, toate aceste aspecte vor trebui să fie reevaluate", a adăugat Rubio, subliniind că NATO "nu poate fi o stradă cu sens unic". "Să sperăm că vom reuşi să rezolvăm problema. Vom avea timp să ne ocupăm de aceasta mai târziu", a spus el.
Spania şi-a închis recent spaţiul aerian pentru zborurile având legătură cu războiul din Iran, iar anterior au interzis SUA utilizarea bazelor Rota şi Moron din Andaluzia pentru operaţiuni. Aceste instalaţii sunt operate de mult timp în comun de Spania şi SUA.
Preşedintele american Donald Trump a criticat în repetate rânduri aliaţii din cadrul NATO pentru ceea ce el consideră a fi un sprijin insuficient în acest conflict. Articolul 5 din clauza de apărare reciprocă a NATO nu se aplică războiului declanşat de SUA şi Israel împotriva Iranului, notează dpa.
Update 7: Teheran, lovit din nou: Explozii și pene de curent după atacuri atribuite SUA și Israel
Iranul a declarat marţi că exploziile din estul şi vestul capitalei Teheran au provocat mai multe pene de curent, fără a fi raportate victime, informează EFE.
Conform agenţiilor de presă Tasnim şi Fars, care acuză SUA şi Israel de atac, angajaţi ai Ministerului Energiei lucrează pentru restabilirea serviciului, după impactul schijelor asupra instalaţiilor unei staţii electrice din estul oraşului.
De asemenea, agenţiile au raportat o întrerupere anterioară a furnizării de curent electric din cauza deteriorării echipamentelor electrice care, potrivit autorităţilor, au fost restabilite în mai puţin de o oră.
În ultimele trei zile, capitala Iranului a fost obiectul unor bombardamente constante, soldate cu peste 70 de morţi, după atacuri asupra a trei instalaţii nucleare, două universităţi, clădirea unei televiziuni din Qatar şi zone rezidenţiale din Teheran.
Pe 28 martie, când s-a împlinit o lună de la declanşarea războiului, a avut loc una din cele mai intense zile de bombardamente din Iran, cu 701 atacuri în 278 de locuri din 21 din cele 31 de provincii ale ţării, potrivit datelor furnizate de organizaţia neguvernamentală de opoziţie cu sediul în Statele Unite HRANA.
De la începutul ofensivei coordonate între Statele Unite şi Israel, peste 93.000 de facilităţi civile, dintre care 600 de şcoli şi 295 de centre medicale au fost avariate în Iran, potrivit celui mai recent bilanţ, publicat duminică de Semiluna Roşie iraniană.
Autorităţile iraniene nu au făcut publice un bilanţ oficial al persoanelor decedate din 5 martie, când au anunţat 1.230 de morţi, în timp ce HRANA situează bilanţul persoanelor ucise la 3.461, dintre care 1.551 civili.
Update 6: Human Rights Watch acuză Iranul că recrutează copii pentru armată: „o crimă de război”
Organizaţia pentru drepturile omului Human Rights Watch (HRW) a condamnat luni cu fermitate recrutarea de copii de către puternicul Corp al Gărzilor Revoluţionare Islamice (IRGC) din Iran, relatează dpa.
"Recrutarea şi utilizarea de copii în scopuri militare reprezintă o încălcare gravă a drepturilor copiilor şi o crimă de război atunci când aceşti copii au sub 15 ani", a transmis organizaţia cu sediul în SUA.
"Rezultă că autorităţile iraniene sunt aparent dispuse să rişte viaţa copiilor pentru a spori efectivele militare", a declarat Bill Van Esveld de la HRW.
Afirmaţiile vin în urma apelurilor unei organizaţii subordonate Gardienilor Revoluţiei de a mobiliza voluntari la Teheran. Cei interesaţi se pot înregistra în moschei şi în baze militare, a declarat oficialul IRGC, Rahim Nadali.
Campania de recrutare, intitulată "Combatanţi în Apărarea Patriei pentru Iran", este deschisă oricărei persoane cu vârsta de cel puţin 12 ani.
Conform unei relatări a agenţiei de ştiri Mehr, sarcinile voluntarilor includ participarea la patrule de recunoaştere şi la patrule operaţionale.
Participanţii la campanie oferă, de asemenea, sprijin în războiul împotriva Statelor Unite şi Israelului în domeniile logisticii şi aprovizionării, de exemplu în bucătărie şi la distribuţia de bunuri. Rămâne neclar în ce domenii vor fi implicaţi copiii.
Update 5: Israel - Mai mult de 10 explozii auzite la Ierusalim
Un jurnalist al AFP a auzit marţi cel puţin 10 explozii deasupra Ierusalimului după ce armata israeliană a raportat că încearcă să intercepteze rachete lansate din Iran.
"Armata israeliană a identificat rachete lansate din Iran către teritoriul israelian. Sistemele de apărare sunt în acţiune pentru a intercepta această ameninţare", a declarat armata pe Telegram, înainte de a ridica alerta câteva minute mai târziu.
Televiziunea de stat iraniană IRIB a anunţat la rândul ei că au fost lansate rachete în direcţia Israelului.
Update 4: Trump ia în considerare o contribuţie din partea ţărilor arabe la costul războiului
Preşedintele american Donald Trump ar fi "destul de interesat" de o posibilă contribuţie din partea ţărilor arabe la costul războiului împotriva Iranului, a declarat luni purtătoarea sa de cuvânt, Karoline Leavitt, fără a oferi detalii, scrie AFP.
"Este ceva ce preşedintele ar fi destul de interesat să facă. Nu o să i-o iau înainte, dar ştiu că este o idee pe care o are şi un subiect despre care va vorbi cu siguranţă mai mult", a prezis Karoline Leavitt în timpul unei conferinţe de presă.
Ea a răspuns unui reporter care tocmai o întrebase "Cine plăteşte costul acestui război" şi dacă ţările arabe vor contribui.
Update 3: Iranul a atacat un petrolier kuweitian la Dubai, s-au înregistrat doar pagube
Iranul a efectuat un atac "direct şi rău intenţionat" împotriva unui petrolier sub pavilion kuweitian în portul Dubai, în Emiratele Arabe Unite, a transmis marţi agenţia de presă kuweitiană, citând compania petrolieră naţională, relatează AFP.
"Petrolierul era complet încărcat în momentul incidentului. Atacul a cauzat daune materiale la coca navei şi un incendiu la bord, existând riscul unei scurgeri de petrol în apele din jur", a scris agenţia KUNA, citând Kuwait Petroleum Corporation. Potrivit aceleiaşi surse, nu s-au înregistrat răniţi.
Marţi, armata kuweitiană a făcut cunoscut pe X că răspunde la atacurile cu drone şi rachete din ţară.
Update 2: Netanyahu afirmă că Israelul şi-a îndeplinit mai mult de jumătate din obiectivele de război
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat luni, într-un interviu acordat canalului de ştiri american conservator Newsmax, că şi-a atins mai mult de jumătate din obiectivele sale în războiul împotriva Iranului, fără a avansa, însă, un calendar precis, notează AFP.
"Evident, am depăşit jumătatea drumului. Dar nu vreau să stabilesc un calendar", a răspuns liderul politic în a 31-a zi a războiului împotriva Iranului, precizând că vorbeşte "în termeni de misiuni, şi nu neapărat în termeni de durată".
"Cred că am realizat multe. Am slăbit acest regim. Le-am dat cu adevărat o lovitură foarte grea", a declarat el.
"Am ucis mii de membri" ai Gardienilor Revoluţiei, armata ideologică a Republicii Islamice, şi "le-am ucis liderii", a continuat prim-ministrul.
"Suntem pe punctul de a le lichida industria de armament. Întreaga lor bază industrială, distrugând totul, fabrici întregi şi chiar programul nuclear", a adăugat el.
Mai devreme în cursul zilei, secretarul de stat american Marco Rubio a spus că războiul, declanşat de o ofensivă israeliano-americană pe 28 februarie, va dura "săptămâni" mai degrabă decât "luni", exprimându-şi în acelaşi timp optimismul cu privire la posibilitatea de a colabora cu elemente din cadrul guvernului iranian.
Preşedintele american Donald Trump estimase iniţial durata operaţiunilor militare între patru şi şase săptămâni.
"În cele din urmă, cred că acest regim se va prăbuşi din interior", a mai afirmat Benjamin Netanyahu, repetând că nu acesta este obiectivul războiului lansat de Israel şi Statele Unite.
"Dar, deocamdată, în acest moment, ceea ce facem este pur şi simplu să le alterăm capacităţile militare, capacităţile balistice, capacitatea nucleară şi, de asemenea, să îi slăbim din interior", a adăugat el.
Donald Trump se lăudase cu o zi înainte că a realizat deja "schimbarea regimului" în Iran datorită atacurilor care l-au ucis pe liderul suprem Ali Khamenei şi numeroşi oficiali de rang înalt ai Republicii Islamice.
"Avem de-a face cu oameni diferiţi faţă de cei cu care a avut de-a face oricine până acum", a subliniat el. "Este un grup de persoane complet diferit, aşa că aş considera asta o schimbare de regim", a continuat Trump.
Update 1: Iranul cere Arabiei Saudite să expulzeze trupele americane și susține că atacurile vizează doar „agresorii”
Ministrul de externe iranian, Abbas Araghchi, a îndemnat luni Arabia Saudită să expulzeze forţele americane de pe teritoriul său, reiterând că atacurile sale din regiune îi vizează doar pe inamicii săi, transmite AFP.
"Iranul respectă regatul Arabiei Saudite şi îl consideră o ţară soră", a declarat pentru X şeful diplomaţiei de la Teheran.
"Operaţiunile noastre îi vizează pe agresorii inamici care nu au niciun respect pentru arabi sau iranieni şi care nu pot asigura nicio securitate (...). Este momentul potrivit ca forţele americane să fie expulzate", a adăugat el.
Iranul vrea taxe în Strâmtoarea Ormuz și interdicții pentru SUA și aliați, în plin impact asupra piețelor energetice
O comisie parlamentară iraniană a aprobat un proiect de lege pentru a impune taxe de tranzit navelor care trec prin strâmtoarea Ormuz, a relatat luni presa de stat, notează AFP.
Citând un membru al comisiei de securitate a parlamentului, televiziunea de stat a precizat că proiectul include "dispoziţii financiare şi sisteme de taxare în riali", moneda iraniană, precum şi cooperarea cu Omanul, aflat de cealaltă parte a strâmtorii.
De asemenea, include "interdicţia de trecere pentru americani şi regimul sionist" (Israel), precum şi interdicţia pentru alte ţări care au impus sancţiuni împotriva Iranului.
În timp de pace, aproximativ o cincime din ţiţeiul şi gazele naturale lichefiate din lume tranzitează prin strâmtoarea Ormuz.
De la începutul războiului, traficul de acolo a scăzut cu aproximativ 95%, potrivit platformei de urmărire maritimă Kpler. Repercusiunile se resimt pe toate pieţele energetice globale.