DCNews Stiri Lovitură în justiție în cazul lui Robert Negoiță. Dosarul care l-a urmărit două decenii s-a prăbușit

Lovitură în justiție în cazul lui Robert Negoiță. Dosarul care l-a urmărit două decenii s-a prăbușit

Robert Negoiță / INQUAM

Prin Hotărârea 835/2026, pronunțată pe 18 mai 2026, instanța a constatat că pretenția fiscală pe care Fiscul i-a imputat-o începând cu 2009 nu a avut niciodată un fundament legal. Cu alte cuvinte, fapta pe baza căreia ANAF a construit întregul dosar nu există, iar datoria care a crescut an de an până la aproape 270 de milioane de lei (peste 54 de milioane de euro) nu a existat nici ea.


Instanța a admis cererea de chemare în judecată formulată de Robert Negoiță și a desființat ca nelegale decizia de soluționare a contestației nr. 334/17.11.2021, decizia de impunere nr. 867213/02.12.2009 și raportul de inspecție fiscală 867185/27.11.2009, în ceea ce privește suma de 105.429.067 lei. Această sumă reprezintă nucleul fiscal al întregii pretenții ANAF, principalul TVA invocat de Fisc în 2009 împreună cu majorările aferente la acea dată. Cifra de aproape 270 de milioane de lei, care a figurat ani la rând în declarațiile de avere ale lui Robert Negoiță și a fost folosită constant de presă ca etichetă publică, reprezintă același principal peste care s-au tot adăugat majorări de întârziere pe parcursul celor 17 ani de proces. Din momentul în care instanța a constatat astăzi că principalul nu a avut niciodată fundament legal, întreaga construcție fiscală ridicată pe el se prăbușește o dată cu temelia.

Raportul de inspecție fiscală și decizia de impunere au fost emise în noiembrie și decembrie 2009. În anii respectivi au existat mai multe dosare similare contestate ulterior în instanță, unele fiind anulate pe motivul lipsei unui fundament legal suficient.

Și în cazul dosarului lui Robert Negoiță au fost invocate probleme legate de baza legală a măsurilor fiscale dispuse. Prin momentul declanșării și contextul instituțional în care a fost construit, cazul a generat controverse și suspiciuni privind modul în care au fost aplicate procedurile fiscale.

Un dosar întins pe aproape 20 de ani

Pentru Robert Negoiță, presiunea instituțională a fost continuă timp de aproape două decenii. ANAF a instituit în 2009 sechestru asigurator pe proprietățile sale și nu a retras pretenția fiscală chiar și după ce DNA a clasat în 2020 dosarul penal construit pe aceeași presupusă faptă. Procurorii anticorupție au constatat atunci că nu a existat nicio intenție de ascundere a tranzacțiilor: toate cele aproximativ 1.250 de proprietăți vândute între 2006 și 2009 fuseseră înregistrate la cadastru, taxele aferente fuseseră plătite la zi, iar contribuabilul nu a încercat în niciun fel să mascheze operațiunile economice. Clasarea pe linie penală în 2020 și constatarea pe linie fiscală de astăzi spun, în două instanțe diferite, exact același lucru: fapta nu există, iar datoria construită pe baza ei nu există nici ea.


Dispare principala temă de atac politic

Întârzierea procesului civil, pe care presa l-a folosit constant ca probă indirectă a unei „datorii uriașe către stat”, a avut o explicație simplă. Procesul fiscal a fost blocat mai bine de un deceniu de existența dosarului penal deschis în paralel, fără ca primarul Sectorului 3 să poată influența în vreun fel acest blocaj instituțional. În tot acest timp, datoria fiscală inexistentă a continuat să fie raportată în declarația de avere, iar majorările de întârziere s-au tot adăugat la o sumă care, juridic, nu a fost niciodată reală.

Dimensiunea umană și politică a acestui dosar este greu de exprimat în cifre. Timp de două decenii, Robert Negoiță a candidat, a câștigat alegeri și a administrat unul dintre cele mai mari sectoare ale Capitalei sub greutatea unei sume care a tot crescut, an de an, în declarația sa de avere, ajungând să fie prezentată public ca o datorie de peste 54 de milioane de euro către stat. Cifra a fost folosită de contracandidați politici, comentatori și publicații ca etichetă permanentă. Niciun moment electoral, niciun mandat, nicio realizare publică nu au fost discutate fără ca această umbră să fie reintrodusă în conversație. Astăzi, după ce o instanță a constatat oficial că fapta și obligația fiscală care au generat această sumă nu au existat niciodată, eticheta dispare împreună cu temelia ei. 

Știri similare din categoria Stiri Vezi toate articolele