Confuziile voite legate de biotehnologia din agricultură ne costă nu doar culturile unor țări întregi, ci și mii de vieți.
Plantele de porumb și bumbac care conțin gene care produc toxine create din bacterii obținute natural (Bacillus thuringiensis) au salvat 57 de miliarde de dolari, care ar fi fost cheltuiți pe pesticide, de la apariția lor în 1996 și până în 2011.
În 2001 și 2002, o secetă severă a afectat Zambia și Malawi, ceea ce a dus la o pierdere de trei milioane de vieți omenești. Comunitatea internațională a contribuit cu 600 de milioane de dolari pentru a minimiza impactul social și economic, dar președintele din Zambia, Levy Mwanawasa, a refuzat porumbul american, etichetându-l ca otravă din cauză că este modificat genetic. Doar 11% din alimente au ajuns la cetățeni.
Poziția președintelui din Zambia fusese influențată de standardele stricte ale partenerilor economici din Europa. Mare parte dintre organismele modificate genetic ale Monsanto, Pioneer, Syngenta, Dow Chemical sau BASF sunt aprobate de Comisia Europeană doar ca alimente de consum pentru hrănirea animalelor.
Și mai grav, Europa impune regulamente stricte, în ciuda rezultatelor pozitive ale studiilor proprii.