Topul europenilor mulțumiți de propria țară- surpriză mare pe locul patru. Întrebări legate de România

Autor: D.C.

Sociologul Dumitru Sandu, profesor la Universitatea București, a analizat datele culese de EUROBAROMETRUL 100,  și a efectuat comparații multiple între țări și între modele de țară și modelul european, publicând rezultatele în academia.edu. 
Pornind de la premisa că relațiile la nivelul țărilor mici sunt mai instabile, analiza a reținut datele din 19 unități teritoriale, cu peste 5 milioane de locuitori (cu o analiză separată pentru fosta Germanie de Est și fosta Germanie Federală).

Eurobarometrul măsoară percepția socială față de țara de rezidență prin întrebarea „cum ați aprecia situația prezentă din.....(țara de referință)”. Scala pentru răspunsuri are patru trepte, de la „foarte proastă”  la „foarte bună”.
Prima ipoteză de la care plecat prof. Sandu este că Indicele Percepției Sociale de Țară (ISPC), la nivel european, are o valoare de cunoaștere, în sensul că persoanele cu valoare ridicată a indicelui ISPC tind să locuiască în țări europene cu nivel ridicat al produsului intern brut pe locuitor. O a doua ipoteză folosită în cercetare susține ideea că determinanții subiectivi ai ISPC tind să fie mai puternici decât cei obiectivi la nivelul majorității țărilor analizate. 

Cei mai mulțumiți danezii, cei mai nemulțumiți de propria țară-românii

Rezultatele EB arată că cei mai mulțumiți de propria țară sunt danezii, olandezii și irlandezii, respectiv cetățenii din țările nordice sau nord vestice ale continentului. Cei mai nemulțumiți de propria țară sunt românii, cehii, bulgarii și grecii. Polul de maximă sărăcie este situat în țări foste comuniste și, parțial, în sudul continentului, în Grecia. La prima vedere, ipoteza 1 este confirmată, pentru că polii de maxim pozitiv și de maxim negativ sunt situați în țări bogate versus țări relativ sărace ale continentului, așa cum ne așteptam, scrie prof. Dumitru Sandu.

Surpriză pe locul patru, în grupul ”mulțumiților”

 Dar, surprinzător, Polonia ocupă locul patru între țările cu nivel ridicat de percepție pozitivă, polonezii fiind mai mulțumiți de țara lor decât austriecii, finlandezii sau nemții, fără a menționa francezii sau italienii, care au în majoritate o imagine negativă despre propria țară.
De ce apare Polonia în categoria celor cu populația foarte mulțumită de țară, în condițiile în care, în 2023, PIB per capita în această țară era relativ egal cu cel al României (79% din media UE, conform datelor EUROSTAT), se întreabă prof. Sandu? Posibil ca răspunsul să fie legat de faptul că tranziția în Polonia a fost mult mai eficientă și mai scurtă decât în România (Sandu, 2015, p.38). 

De ce Republica Cehă apare în categoria țărilor cu populație foarte nemulțumită de propria țară de rezidență este, iarăși, o întrebare legitimă. Mai mare apropiere de țări dezvoltate ale UE și, corespunzător, un nivel de aspirații mai ridicat? 
În categoria țărilor cu atopercepție de țară negativă sunt incluse, majoritar, țări din sudul continentului european (Italia, Spania și Portugalia). Situația Germaniei de vest, cu un ISPC consistent mai mare decât pentru Germania de est , reflectă corect disparitățile de dezvoltare și de percepție dintre două părți ale aceluiași stat.

Întrebări la care trebuie răspuns. Puteți lansa ipoteze în comentariile la acest articol

Educația pare să fie importantă în predicția percepției de țară în modelul european. Cu cât nivelul acesteia este mai ridicat, cu atât satisfacția de țară este mai ridicată, la nivel de Uniune Europeană.

De la țară la țară, însă, apar diferențieri importante. În România și în Franța spre exemplu, mai multă educație la nivel individual tinde să ducă la o viziune mai critică asupra propriei țări. La fel par să stea lucrurile și în Portugalia. Explicațiile necesită aprofundarea studiilor. 

Diferențieri foarte mari de relații apar și în legătură cu vârsta. Tinerii din Romania, Franța, Italia, Belgia și Germania tind să fie mai mulțumiți de propria țară. În restul țărilor analizate relația respectivă este nesemnificativă sub aspect statistic.

Bărbații din România, Spania, Franța, Belgia, Irlanda și Danemarca tind să fie mai mulțumiți de propria țară. În schimb, relația respectivă este de sens invers dacă bărbații sunt din Italia, Germania de Est sau din Suedia. Iarăși nu știm de ce este așa. 
Sau, pentru a da un alt exemplu, rezidența în urban favorizează aprecieri pozitive ale percepției de țară dacă locuiești în Europa de vest, dar negative dacă locuiesc în Europa de sud”, scrie prof. Dumitru Sandu, în articolul publicat de academia.edu.