Sondajul neașteptat care împarte românii în două: Nimeni în România nu a reușit să explice

Autor: Roxana Neagu

41,7% dintre români își exprimă acordul cu afirmația: ”Uniunea Europeană ar trebui să preia mai multe atribuții de la statele membre UE în materie de securitate și apărare pentru protejarea cetățenilor în caz de agresiuni militare”, arată ultimele informații INSCOP. 43,2% sunt de părere că ”statele membre UE ar trebui să păstreze toate atribuțiile în materie de securitate și apărare pentru protejarea cetățenilor în cazul unor agresiuni militare”. Ponderea non-răspunsurilor este de 15,1%.

”Uniunea Europeană ar trebui să preia mai multe atribuții de la statele membre UE în materie de securitate și apărare pentru protejarea cetățenilor în caz de agresiuni militare” în proporții mai mari decât media populației special: votanții PNL și USR și masiv tinerii sub 30 de ani.

UE împarte românii în două

”Părerile românilor privind rolul UE în materie de securitate și apărare sunt împărțite, jumătate dorind ca Uniunea să preia mai multe atribuții în acest domeniu, iar cealaltă jumătate preferând ca statele membre să păstreze controlul. Opinia publică exprimă nu o alegere între două opțiuni, ci dificultatea de a construi o narațiune coerentă despre propria poziție în ierarhia puterii europene. Lipsa unei majorități clare indică un deficit de leadership simbolic. Nimeni în România nu a reușit să explice convingător ce înseamnă, concret și legitim, securitatea „delegată”, apartenența la NATO fiind cel mai adesea promovată ca o derobare de responsabilitățile apărării țării, nu a ca o asumare curajoasă a acestora. În acest sens, sondajul măsoară mai degrabă confuzia strategică a elitei transmisă populației, decât o opinie autonomă matur structurată. Astfel, România se află într-o stare de ambivalență strategică: oamenii simt că trăiesc într-o lume mai periculoasă, dar nu au internalizat încă un model clar despre cine este, în ultimă instanță, garantul real al securității lor. Opinia publică oscilează între nevoia de protecție externă și reflexul de control național, ceea ce indică nu o alegere ideologică, ci o tensiune psihologică între frică și identitate” a declarat Remus Ștefureac, directorul INSCOP. 

Datele au fost culese în perioada 12-15 ianuarie 2026 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.