În timp ce discursul său politic se legitimează constant prin tema unirii românilor, George Simion a ales să fie la Haga, într-o vizită externă, exact într-o zi cu încărcătură simbolică majoră. De altfel, e în „turneu”, că a fost și în SUA.
Vizita ridică semne de întrebare nu prin existența ei, ci prin momentul ales. Vizitele externe nu aveau o constrângere reală de calendar. Nu vorbim despre un eveniment public de amploare, ci despre întâlniri scurte, formale: Discuții de aproximativ o jumătate de oră, câteva fotografii și atât. O astfel de întrevedere putea fi programată înainte sau după 24 ianuarie, fără dificultăți.
Ce a făcut George Simion nu e o simplă coincidență
Cu toate acestea, liderul Alianței pentru Unirea Românilor a ales să fie plecat exact de Ziua Unirii. De ce? Greu de crezut că este o simplă coincidență.
Această absență poate fi citită ca o strategie de evitare. George Simion a evitat o „confruntare” directă cu Călin Georgescu, o figură care captează atenția unei părți din electoratul naționalist și care ar fi putut umbri prezența liderului AUR la manifestările din țară.
În locul unei confruntări simbolice și politice, George Simion a ales ieșirea discretă, o deplasare externă care îl scoate din peisajul intern într-un moment sensibil.
Nu este, de altfel, prima dată când liderul AUR evită un moment dificil. Un tipar similar a fost observat și după pierderea alegerilor, când George Simion a plecat din România.
Absența de Ziua Unirii nu mai pare întâmplătoare, ci o mișcare calculată. Un lider care își construiește identitatea politică pe ideea de unire, dar care alege să fie în afara țării exact în ziua simbolului suprem al acestei idei, transmite un mesaj ciudat. Iar în politică, simbolurile cântăresc uneori mai mult decât explicațiile.