De la apartamentul modest în care locuiește împreună cu familia, până la dilemele părintești, relația cu fiica adolescentă, pisica Primăriei și viziunea asupra siguranței copiilor în București, Ciucu a oferit un portret rar întâlnit al unui politician dispus să vorbească, fără ocol, despre viața personală.
În descrierea videoclipului postat pe Facebook, acesta transmite un mesaj direct către publicul său: „Un dialog altfel de la părinte la părinte cu #DanCruceru - Taticool. Îți mulțumesc că m-ai scos din zona politică. Și vă mulțumesc dumneavoastră pentru modul în care interacționați cu mine atunci când ne vedem pe stradă! Înseamnă mult pentru mine”.
„Locuiesc în 61 de metri pătrați. Sunt obișnuit”
Discuția începe cu două „ciudățenii” despre primarul aflat la al doilea mandat, după cum le numește Dan Cruceru. Prima: faptul că locuiește într-un apartament modest.
Dan Cruceru: „Deși este primar la al doilea mandat, stă într-un apartament de 61 de metri pătrați cu întreaga familie. Nu te strânge casa?”
Ciprian Ciucu: „Nu, sunt obișnuit, pentru că am crescut în apartament comunist, locuiesc în apartament construit de către comuniști, m-am obișnuit. E o chestie de obișnuință”.
Dan Cruceru: „Aaa, noi suntem obișnuiți cu primarii la două mandate deja să aibă măcar o viluță”.
Ciprian Ciucu: „Da, nu mi-a stat capul la astfel de lucruri. A trebuit să fac anumite alegeri și le-am făcut pe cele corecte întotdeauna”.
Granița dintre viața publică și cea personală
Primarul insistă asupra unui principiu clar: familia trebuie ținută departe de lumina reflectoarelor. El explică de ce nici soția, nici fiica sa nu apar în mod public alături de el:
„Cred că familia trebuie să fie protejată. În cazul copilului, nu vrea să se simtă specială că e fata primarului, vrea să aibă o viață cât se poate de normală. Iar soția întotdeauna preferă să nu iasă în față, nu are motive să iasă în față. Când ai o familie frumoasă, întotdeauna acest lucru îți aduce puncte electorale, dar familia trebuie să fie pe primul loc. Și trebuie să aibă o viață cât se poate de normală și să nu fie afectată de viața mea publică”.
Cum se vede ca tată: „Un 8. Contează, însă, ce notă îmi dă ea”
Întrebat cum este în rolul de părinte, Ciucu descrie o relație în care timpul petrecut împreună și implicarea în viața copilului sunt esențiale, mai ales acum, în perioada adolescenței:
„Sunt un tată care caută să petreacă timp cu fiica lui, pentru că acum, la vârsta adolescenței, e și o chestiune în care să te accepte. Petrecem timp împreună mai mult în weekend-uri, seara când ajung acasă, în vacanțe… întotdeauna avem grijă să petrecem cât de mult timpse poate împreună”.
El precizează și că urmărește îndeaproape mediul în care copilul se dezvoltă: „Sunt un tată care se interesează de ce face la școală, în ce mediu ajunge, ce prieteni are. E normal să te interesezi despre anturajul copilului tău”.
Există însă și un regret, un aspect dificil al rolului de părinte: „Nu mi-a plăcut faptul că, având o carieră publică, n-am reușit întotdeauna să dau suficient de mult timp, atât de mult cât mi-aș fi dorit”.
Ciucu povestește și o întâmplare amuzantă legată de perioada în care îi schimba scutecele fiicei: „A trebuit să mai schimb și scutece… era mică, m-am dus să-i schimb scutecul, l-am schimbat, dar am uitat să-i pun altul la loc”.
La final, atunci când își autoevaluează rolul de tată, edilul afirmă: „Dacă ar fi să fiu sincer cu mine, nu pot să-mi dau 10. Cred că un 8, așa… Acum contează ce notă îmi dă ea”.
El explică și micile conflicte obișnuite dintre părinți și adolescenți: „Pe ce ne contrazicem? Pe cât timp stă pe telefon, pe cât timp stă la calculator”.
Echilibrul din familie: „Depinde de situații”
În ceea ce privește dinamica parentală, Ciprian Ciucu explică modul în care el și soția sa își împart rolurile: „Depinde de situații. Câteodată, soția, petrecând mai mult timp cu ea, este cea care este polițistul rău. Și îmi dau seama de acest lucru și îmi zic: nu trebuie să te las singură. Trebuie să fiu și eu de acord cu tine, să întăresc cumva mesajul”.
Pentru Ciucu, empatia și raportarea la vârsta copilului sunt elemente-cheie: „Ce trebuie să facem noi este să ne gândim ca la vârsta ei și să ne punem în pielea ei. Trebuie să găsim un balans între ceea ce își dorește ea și ceea ce credem noi că este sănătos și corect pentru ea”.
Educația fiicei și viitorul ei profesional
Primarul subliniază că fiica sa este înscrisă la învățământul de stat, iar în privința facultății își va alege singură drumul: „La facultate există posibilitatea să învețe în țară, există posibilitatea să învețe și în afară, dar va fi alegerea ei până la urmă”.
Cât despre carieră, edilul spune: „Ea își dorește să lucreze la privat, dar nu știu ce va fi până la urmă”.
În privința unei eventuale cariere politice, Ciucu e categoric: „Nu cred că e genul. Nu prea îi place zona asta foarte publică. Ea e mai degrabă artistă. Face desen de foarte mult timp. Este cu adevărat talentată. E foarte creativă. Și atunci, de obicei, în mediul privat poți să-ți pui în valoare creativitatea”.
Pisica Primăriei și noua viziune asupra animalelor fără stăpân
Unul dintre elementele neobișnuite ale comunicării sale publice, afișul cu o pisică are, spune Ciucu, o poveste reală: „E pisica primăriei. Am găsit-o soția pe scara blocului, era jegărită, era bolnavă, îi cădea blana. Am luat-o la primărie, am dus-o la veterinar și acum a devenit pisica primăriei și e foarte faină”.
El vorbește și despre schimbarea radicală a viziunii sale privind câinii fără stăpân: „Îmi aduc aminte, în 2013, a fost o tragedie. Un copil a murit din cauza atacului unor căței. Atunci am avut o poziție destul de tranșantă… am zis: dacă nu sunt alte soluții, să mergem pe eutanasie? Între timp mi-am schimbat viziunea. Am văzut că ASPA a făcut o treabă bună. Adopțiile funcționează. Nu mă așteptam și mă bucur. Nu mai sunt pentru eutanasie. Există soluții mult mai umane”.
Bucureștiul, prin ochii unui părinte
Edilul descrie orașul din perspectiva unui părinte confruntat cu probleme reale ale spațiului urban: „În București trebuie să faci slalom cu căruciorul printre mașini. Dar în vestul orașului, unde sunt eu primar, am eliberat trotuarele de mașini, este mai bine”.
El vorbește și despre nevoile actuale ale părinților: „Au nevoie de creșe. Am reușit să construiesc prima creșă de stat după 1989. Au nevoie de grădinițe, de un program extins școală după școală”.
În urbanism, edilul subliniază importanța perspectivei feminine: „Contează foarte mult și perspectiva de gen, pe care un bărbat nu o simte întotdeauna... pentru că nu este femeie și nu are acces la acel tip de experiență. Îmi amintesc când am proiectat un parc, de exemplu, și cineva m-a întrebat: ce faci pentru tinerele fete? Și am zis, opa, păi stai că nu știu ce fac, trebuie să vedem ce e de făcut. Și atunci m-am documentat și mi s-a spus, da, fetele de vârsta fiicei mele sau un pic mai mari ies afară cu alte prietene și au nevoie să fie într-un mediu sigur. Trebuie să proiectezi spații astfel încât să fie bine luminate, să aibă elemente unde să stea pe niște bănci, să fie circulată zona, să nu se întâmplă ceva rău. Și atunci trebuie să ai în echipa ta inclusiv femei, care să îți dea astfel de perspective.
Un alt exemplu sunt persoanele care sunt nevăzători sau care au probleme să se deplaseze pentru că au un handicap. Și atunci e foarte important ca încă de la proiectare ei să fie acolo, la masă. Și dacă mergem în sectorul șase, o să vedeți că sunt și leagăne sau echipamente de joacă pentru copii care au handicap locomotor sau alte tipuri de handicap. Neavând acces la acel tip de experiență, de multe ori omiți. Și atunci îi aduci în echipă și îi incluzi în proceduri”.
Combaterea drogurilor și a vapatului: camere, controale și colaborare cu poliția
Despre protejarea tinerilor în fața tentațiilor periculoase, Ciucu descrie o colaborare strânsă cu autoritățile: „Am montat undeva la 2.300 și mergem spre 3.000 de camere, multe în jurul școlilor. Cu acele date vezi comportamente și afli dacă sunt dealeri prin zonă. Te duci cu imaginile la poliția MAI și împreună se destructurează”.
Pentru fenomenul vapatului, edilul cere reglementări naționale: „Este o problemă care ar trebui să fie mai bine reglementată la nivel național. Noi, în sectorul șase, am închis mai multe magazine care vindeau astfel de produse minorilor”.
Mesaj pentru bucureșteni: „Vreau să transformăm orașul”
La final, Ciucu își formulează direct viziunea pentru Capitală: „Îmi doresc o transformare reală a orașului nostru, astfel încât să fie mult mai curat, mult mai prietenos cu oamenii, nepoluat, să miroasă frumos pe stradă, să fie ordonat”.
El vorbește despre regenerare urbană, calitatea vieții și ambiția personală: „Îmi doresc o transformare reală a orașului nostru, astfel încât să fie mult mai curat, mult mai prietenos cu oamenii, nepoluat, să miroasă frumos pe stradă, să fie frumos când ieși, să fie ordonat. Lucrurile astea se pot face printr-un mix de politici, pe termen mediu sau pe termen lung chiar, mai multe proiecte de regenerare urbană să aducă mai mult verde și să ne axăm pe calitatea vieții în oraș.
Îmi doresc foarte, foarte mult să intrăm în acest proces de transformare care să ne aducă și pe noi în rândul capitalelor civilizate, ordonate, curate, puse la punct pentru că orașele europene mă motivează. Îmi doresc să fac din București proiectul vieții mele, așa cum am zis. Sunt la vârsta la care am și suficientă experiență și suficientă energie să fac acest lucru”.