După ce bunica tăia porcul pregătea tochitură de porc cu cârnați, fiind mâncarea preferată a nepoțeilor în sezonul rece. Înainte de sărbători, bunica obișnuia să pregătească „pomana porcului” din carne fragedă de porc alături de alte câteva condimente aromate.
Alături de cârnați, tochitura de porc era deliciul întregii familii. Servită alături de murături, tochitura pregătită după rețeta tradițională este un răsfăț adevărat. Bunica mereu pregătea tochitura de porc într-un vas mai încăpător, astfel mâncarea era mult mai gustoasă și suficientă pentru întreaga familie.
Pentru a pregăti tochitura de porc cu cârnați după rețeta tradițională, trebuie întâi de toate să faci rost de carne proaspătă și cârnați preparați din 5 kg de carne. Bunica pregătea tochitura de porc într-un vas mare, în care punea uleiul și untura. Când uleiul era încins, ea adăuga cotletul și pieptul de porc. Pe care bunica le-a tăiat în prealabil în bucăți mărunte. Ea ținea pe foc până când aceasta începea să-și schimbe culoarea, devenind ușor albicioasă.
În vasul în care se pregătea carnea de porc, bunica adăuga apă, căței de usturoi pisați mărunt, piper, sare și frunză de dafin. Pentru a obține o aromă deosebită a tochiturii de porc, bunica adăuga și ierburi aromatice. Cele mai preferate de bunica era rozmarinul, cimbrul, oregano sau busuiocul.
După ce bunica adăuga toate mirodeniile, ea dădea focul mai mic, punând capacul peste vas și-l lăsa la fiert pentru 10 minute. După ce timpul s-a scurs, tochitura mai era lăsată pe foc, până se evapora toată apa.
Bunica urmărea foarte atent tot procesul, iar din moment ce carnea de porc începea să se prăjească, având o culoare aurie, bunica adăuga și cârnații pregătiți după rețeta tradițională moldovenească. Bunica adăuga cârnații tăiați în cubulețe. Ulterior, ea punea vinul alb pregătit de ea în toamnă.
Pasta și sosul de roșii, bunica îl condimenta cu sare și piper, adăugând și usturoiul pisat. După ce toate ingredientele erau adăugate, bunica amesteca totul bine pentru ca tochitura să reușească să se îmbibe cu toate aromele. Carnea lăsată la foc mic până când lichidul se evaporă și bunica ajungea la consistența dorită.
Când bunica observa că tochitura este gata, ea oprea focul, acoperind-o cu un capac, lăsând-o să se mai răcească înainte de servire. Bunica mereu servea tochitura de porc cu cârnați doar alături de o mămăliguță proaspătă, cu ochi prăjiți și brânză de oi.
Bunica așeza cu mare grijă tochitura în farfurie, adăugând mămăliga caldă și brânza. Iar deasupra, ea punea un ou ochi prăjit. Acesta mereu scoate și un borcan cu murături asortate tăiate mărunt din cămară pentru ca ospățul să fie cu adevărat festiv.
Bunica folosea de fiecare dată pentru tochitură cu cârnați doar cârnați pregătiți de ea din 10 kg de carne. Iar carnea pe care o prăjea era de obicei din pulpă de porc, spată sau piept de porc. Ea de fiecare dată pregătea o combinație dintre aceste tipuri de carne, folosind uneori și organele porcului, precum inima, limba, ficatul sau rinichii, scrie BZI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu