Coronavirus - COVID 19
România în stare de alertă
-
confirmate
-
vindecate
-
decese
Sună-ne (Luni - Vineri, 09:00 - 18:00) sau scrie-ne la numărul 0772.264.642 sau la adresa de e-mail [email protected] și pune intrebări despre coronavirus, situații sociale, medicale, suport psihologic. Semnalează situații deosebite.

Fundătura Ponorului, colțul de Rai din România. "Palma lui Dumnezeu" de care puțini au auzit

Fundătura Ponorului este unul dintre cele mai frumoase locuri din România, însă puțini sunt cei care au auzit de el. Așadar, după pandemie, este refugiul perfect.

Fundătura Ponorului sau "Palma lui Dumnezeu", cum o numesc localnicii, se află în muntii Șureanu, Parcul Național Grădiștea Muncelului-Cioclovina. Ultimii 15 kilometri ai drumului spre Fundătura Ponorului pornesc din comuna Pui, o poartă de intrare în Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina.

De la marginea satului Pui, turiştii părăsesc Drumul Naţional 66 Haţeg – Petroşani şi se îndreaptă spre Federi, scrie adevarul.ro. Urmează un drum de piatră săpat în munte, care urcă abrupt prin pădure, spre Dealul Pleşului. După câţiva kilometri de urcuş, se ajunge la Scărişoara.

Drumul continuă mai anevoios, trecând printr-un alt cătun de munte, Comarnic, cu privelişti pitoreşti. Se urcă din nou printr-o pădure de conifere spre Poiana Omului, urmând apoi un drum secundar, marcat cu un indicator prin care turişti sunt înştiinţaţi trebuie să urmeze traseul pe jos. După aproape un kilometru de mers, se ajunge în Fundătura Ponorului, un platou înconjurat de dealuri abrupte, cu un mic lac, o întindere netedă traversată de un pârâu.

Cum s-a format Fundătura Ponorului

Fundătura Ponorului este străbătută de apele văii Ponorului, care în trecut era unită cu valea Ponorici formând o vale de dimensiuni mari care îşi revărsa apele în N-E depresiunii Haţeg, prin zona localităţii Fizeşti, informează administraţia Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina.

"În timp, râurile s-au despărţit, Ponoriciul fiind captat de actuala vale a Cioclovinei, iar râul Ponor a fost captat prin zona localităţilor Federi şi Ohaba. Apele au săpat calcarul format în perioada jurasică şi au apărut infiltraţii în albia râurilor, care au creat cele mai mari peşteri cunoscute din Munţii Şureanu. Cu trecerea anilor aceste infiltraţii au devenit ponoarele pe care le putem vedea astăzi, râurile au erodat complet stratul de calcar până la substratul format din roci cristaline, lărgindu-şi albia şi creând cele mai spectaculoase depresiuni carstice din Munţii Şureanu", spun reprezentanții ariei protejate, potrivit gradiste.ro.

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play






Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


nxt.24