Într-un document redactat de Luxemburg şi Austria şi susţinut de alte nouă state membre, precum Italia, aceste ţări estimează că "cerinţele impuse agricultorilor şi silvicultorilor rămân practic imposibil de pus în practică".
"Ele sunt disproporţionate în raport cu obiectivul regulamentului, adică acela de a împiedica defrişările acolo unde se fac în realitate", susţin semnatarii textului prezentat cu prilejul consiliului miniştrilor Agriculturii la Bruxelles.
Aceste state pledează pentru crearea unei categorii de ţări cu risc zero în materie de defrişări şi care ar putea fi exceptate de la obligaţiile de control.
Începând din data de 30 decembrie 2024, directiva UE anti-defrişări (EUDR) cere companiilor care vând soia, carne de vită, cafea, ulei de palmier şi alte produse în cele 27 de state membre UE să dovedească faptul că lanţurile lor de aprovizionare nu contribuie la distrugerea pădurilor.
Uniunea Europeană a amânat deja, de la finele lui 2024 până la finele lui 2025, intrarea în vigoare a acestei directive, la presiunile Braziliei, SUA şi chiar ale Germaniei.
Însă, directiva a provocat critici din partea mediului de afaceri, a sectorului de agribusiness şi a numeroase state din Africa, Asia şi America de Sud, îngrijorate de costurile suplimentare create pentru fermieri, crescătorii de animale şi exploataţii forestieri.
Noul apel vizând revizuirea directivei are loc într-un moment al unui viraj pro-business în cadrul Uniunii Europene, marcat de revizuirea a numeroase măsuri în favoarea mediului înconjurător, adoptate în precedentul mandat al Ursulei von der Leyen.