Ștefania Manolescu, în vârstă de 37 de ani, director medical al Spitalului Județean de Urgență Buzău, a fost găsită fără viață în dimineața zilei de luni, în camera de gardă. Potrivit primelor informații, un coleg a descoperit-o în jurul orei 06.00, după ce alarma a început să sune insistent. Medicul trebuia să iasă din tură la ora 08.00.
DC News a contactat-o pe una dintre cele mai bune prietene ale sale, Oana Gheorghiu (farmacistă), alături de care Ștefania derulase numeroase proiecte medicale și umanitare.
„Sunt șocată. Tot aștept să-mi spună cineva că nu e adevărat”
Oana Gheorghiu a declarat pentru DCNews că vestea dispariției prietenei sale a lăsat-o fără cuvinte. Aceasta a mărturisit că cele două vorbeau aproape zilnic și că își ofereau sprijin reciproc în perioadele dificile:
„Am rămas blocată când am aflat vestea, sunt șocată. Efectiv nu-mi vine să cred. Tot aștept să-mi zică cineva că nu este adevărat și că este o știre falsă. N-am cuvinte, nu știu.
Ștefania era un om foarte, foarte bun și foarte frumos. Un om frumos din toate punctele de vedere. Eu am avut o relație foarte bună cu ea și chiar și ea cred că era atașată de mine, cum și eu eram foarte atașată de ea. Dar știți cum este, nu poți intra cu bocancii în viața unui om. Adică noi vorbeam foarte des, aproape zilnic, despre ce mai face, cum este”.
„Uneori îmi spunea că nu e bine din cauza spitalului”
Oana Gheorghiu povestește că, deși părea puternică, Ștefania resimțea uneori presiunea și tensiunile din mediul profesional.
„Singura mea îngrijorare era că uneori îmi spunea că nu e bine din cauza spitalului. Și îmi spunea de ce, ce s-a întâmplat. Îmi spunea că uite, sunt răutăți pe Facebook, sau la spital și ea se strofoca atât și stătea non-stop acolo și muncea foarte mult, foarte, foarte mult.
Eu tot timpul o încurajam, îi spuneam că o să trecă, că sunt tot felul de oameni, n-ai cum să-i mulțumești pe toți. Tu ai o echipă dinamică, faceți lucruri frumoase, facem lucruri frumoase. Răutățile astea se duc, chiar dacă sunt și persoane răuvoitoare și persoane nemulțumite, că nu poți să mulțumești pe toată lumea.
I-am dat exemplu și la mine, în farmacie, că și eu lucrez cu astfel de oameni și mai sunt și nemulțumiri, că nu poți să-i mulțumești pe toți. Tot timpul am încurajat-o, așa, în activitatea ei și în sensul în care ea era o profesionistă. Nu pot să cred că s-a întâmplat lucrul ăsta”, spune Oana pentru DC News.
Pe lângă stresul profesional, Ștefania se confrunta și cu o perioadă dificilă pe plan personal, însă părea că ușor ușor o depășește.
Oana Gheorghiu a povestit că a discutat cu prietena sa chiar cu o seară înainte de tragedie, în legătură cu următoarea caravană medicală pe care urmau să o organizeze împreună:
„Chiar vorbeam cu ea zilele trecute, că s-a îngrășat câteva sute de grame. I-am zis că a început să mai treacă din stres, că o să se mai liniștească. Ne făceam planuri să plecăm pe undeva de sărbători că și eu am avut o perioadă foarte grea și foarte aglomerată cu serviciul și cu doctoratul și cu toate.
Chiar aseară am vorbit cu ea prin mesaje, pentru că pregăteam următoarea caravană, care trebuia să fie pe data de 15 noiembrie sau 22. Și mi-a zis că ea pe 22 este de gardă. Deci nimic nu ar fi anunțat așa ceva. Ea știa că pe 22 e de gardă.
Nu mi-a spus niciodată să aibă probleme de sănătate. Mai lua suplimente din astea pentru păr, de piele... ca fetele. Dar nu știu să fi luat medicație de sinteză. Nu mi-a spus niciodată că ar avea vreo problemă de sănătate, nu”.
„Muncea enorm, era dedicată și iubea ceea ce făcea”
Potrivit Oanei Gheorghiu, Ștefania Manolescu era o profesionistă desăvârșită, dar și o persoană extrem de implicată, care își dedica aproape tot timpul spitalului:
„Probabil că și oboseala extremă, că ea muncea foarte mult, făcea multe gărzi. Probabil că aveam mese neregulate. Eu mereu o întrebam dacă a mâncat. Să mănânci, să mănânci, să mănânci, să mănânci. Pentru că ea stătea în sala de operații și câteva ore, depinde de cât de grav era cazul respectiv. Și ea tot timpul spunea că da, a mâncat.
Chiar și duminică am vorbit cu ea, era acasă, își schimbase gasteroba, își făcea curat la căței, că era mare iubitoare de animale, avea grijă de căței ca de ochii din cap. Se odihnea, adică îmi spunea că, uite, mă odihnesc, sunt acasă, stau liniștită astăzi, am mâncat ceva. Deci nu mi-a spus niciodată, că o supără ceva atât de mult încât să i se pună pe suflet.
Eu sunt absolut șocată. Nu știu cum să reacționez, nu pot să ies din casă, efectiv. Vă rog să mă credeți, că sunt blocată, de dimineață am luat și eu un extravalerian să mă calmez, că simțeam că mi-a ieșit inima pe gură. Nu îmi vine să cred. Este incredibil așa ceva. Nu pot să cred. Tot aștept să-mi spună ceva că nu-i adevărat. Am colaborat mult împreună, am fost și la un botez împreună. Am mai ieșit, dar foarte puțin, că job-ul ei era foarte greu și al meu la fel. Efectiv, nu pot să cred”.