Vladimir Putin încearcă din nou să obțină prin negocieri ceea ce armata rusă nu a reușit să impună pe câmpul de luptă. Conform Financial Times, liderul de la Kremlin caută sprijinul președintelui american Donald Trump pentru a presa Ucraina să renunțe la regiunea Donbas. Publicația The Kyiv Independent relatează că Moscova urmărește ca Washingtonul să convingă Kievul să cedeze teritoriul disputat din estul țării.
Surse apropiate discuțiilor susțin că, în ultima întâlnire cu Volodimir Zelenski, Donald Trump ar fi sugerat ca Ucraina să accepte predarea completă a Donbasului, zonă ce include regiunile Donețk și Lugansk, inclusiv teritoriile care încă sunt sub administrația ucraineană. Delegația americană ar fi fost reprezentată de emisarul Steve Witkoff, un apropiat al lui Trump, care le-ar fi transmis oficialilor ucraineni că Donbasul ar trebui cedat deoarece este „în mare parte vorbitor de limbă rusă”, argument care reia una dintre principalele teze propagate de Kremlin.
Donbas - unde se află și de ce contează?
Donbasul este o regiune istorică din estul Ucrainei, denumirea provenind de la „Bazinul carbonifer Doneț”. Această zonă nu cuprinde doar actualele regiuni Donețk și Lugansk, ci și porțiuni din Dnipropetrovsk, ba chiar și din sudul Rusiei, acolo unde curge râul Siverskii Doneț. De peste un secol, Donbasul este considerat inima industriei grele ucrainene – o combinație de complexe miniere, metalurgice și zone agricole care leagă fabricile de terenuri fertile.
Regiunile Donețk și Lugansk au reprezentat ani la rând motorul economic al Ucrainei, susținând producția de cărbune, oțel și utilaje industriale.
Acolo a început războiul Rusiei împotriva Ucrainei
Conflictul nu a izbucnit în 2022, ci în 2014, după anexarea ilegală a Crimeei și destabilizarea Donbasului. Încă de atunci, Rusia a negat implicarea directă, promovând ideea unor „separatiști locali”. În realitate, formațiunile așa-numitelor „republici populare” au fost create, înarmate și coordonate de la Moscova.
În ciuda negărilor oficiale, scopul Kremlinului a fost limpede: să rupă estul Ucrainei și să blocheze parcursul euroatlantic al acesteia.
Pierderi economice enorme pentru Ucraina
Până în 2014, această regiune genera aproape 16% din PIB-ul Ucrainei și era locuită de circa 15% din populația țării. După izbucnirea războiului, atacurile rusești au paralizat industria, milioane de oameni au plecat, comerțul cu teritoriile ocupate a fost blocat, iar investițiile străine s-au prăbușit.
Între 2014 și 2021, Ucraina a pierdut peste 100 de miliarde de dolari, echivalentul a 8% din PIB-ul anual, conform Centrului pentru Economie și Cercetare în Afaceri de la Londra. Chiar și așa, anumite fabrici și mine au continuat să opereze până când frontul s-a apropiat. La începutul acestui an, ultima mină de cărbune cocsificabil funcțională din Donbas a fost închisă din cauza avansului armatei ruse.
Un război care a costat multe vieți, nu doar teritorii
Consecințele umane sunt dramatice. Între 2014 și începutul anului 2021, cel puțin 3.400 de civili și 4.400 de militari ucraineni au murit în Donbas, potrivit ONU. Aproximativ 20.000 de oameni au fost răniți, iar peste două milioane au fugit din calea războiului. Alții au rămas sub ocupație rusă, supuși propagandei Kremlinului, sărăciei și bombardamentelor.
După 2022, distrugerile au devenit și mai masive. În Mariupol, un oraș cu jumătate de milion de locuitori, estimările arată că până la 75.000 de civili ar fi fost uciși.
Limba rusă nu înseamnă loialitate față de Moscova
Kremlinul justifică agresiunea invocând faptul că mulți locuitori din Donbas vorbesc limba rusă. Totuși, înainte de 2014, majoritatea locuitorilor din Donețk și Lugansk se considerau cetățeni ucraineni și doreau să rămână parte a Ucrainei. Un sondaj realizat în mai 2025 de Centrul Razumkov arată că 82% dintre vorbitorii de limbă rusă din Ucraina au o opinie negativă despre Rusia. Afirmațiile Rusiei că „salvează” ucrainenii vorbitori de limbă rusă nu se justifică în fața distrugerilor pe scară largă, potrivit opiniilor rusofonilor din Donbas.
De ce insistă Putin să cucerească Donbasul?
Motivația este în mare parte militară. În vara lui 2025, Rusia ocupa aproximativ 19% din teritoriul Ucrainei. Lugansk este aproape complet sub controlul Moscovei, însă în Donețk rezistența ucraineană se menține în orașe precum Pokrovsk, Sloviansk și Kramatorsk - parte din celebra „centură de fortărețe” construită de Ucraina încă din 2014: tranșee, bariere antitanc, câmpuri minate și infrastructură militară. Această rețea de fortificații, tranșee, câmpuri minate și bariere antitanc a fost consolidată continuu din 2014. După ocuparea orașului Bahmut în 2023, Ucraina și-a intensificat eforturile de consolidare a liniei.
Ce se întâmplă acum în negocieri
Surse citate de Financial Times spun că, în discuțiile cu Zelenski, Trump ar fi repetat argumentele lui Putin, deși uneori contrazicea ceea ce afirmase anterior despre slăbiciunea Rusiei. Ulterior, Trump a negat că ar fi cerut cedarea Donbasului, însă întâlnirea a ridicat semne de întrebare privind poziția sa.
Pentru Ucraina, ideea de a renunța la teritoriile încă neocupate rămâne inacceptabilă. Asta ar însemna să cedeze ceea ce Rusia nu a reușit să cucerească în peste un deceniu de război.