Printre acestea se află și reforma pensiilor magistraților, subiect care rămâne în centrul dezbaterii și de care premierul și-a legat viitorul mandat. În schimb, judecătorii constituționali au respins sesizarea privind legea de eficientizare a activității unor autorități administrative autonome, confirmând că aceasta respectă prevederile fundamentale.
Vizita la Bruxelles și dialogul cu diaspora
În conferința de presă, șeful Executivului a vorbit despre vizita oficială la Bruxelles, pe care a prezentat-o ca pe o componentă importantă a angajamentului României în relația cu instituțiile europene și cu diaspora. „În primul rând sunt dator cu o informare legată de deplasarea de la Bruxelles. Au fost două componente. Întâlnirile din preziua celor oficiale și întâlnirile cu comisarii europeni. Am avut trei întâlniri - două cu reprezentanții comunității de români din Belgia și o întâlnire cu europarlamentarii coaliției”, a declarat Bolojan.
Acesta a amintit că, la sediul Ambasadei României, a avut loc o întrevedere cu clerul ortodox din Belgia, unde funcționează 22 de parohii. „Acolo unde avem o comunitate de români de peste 130.000 de cetățeni, la care se adaugă peste 30.000 de cetățeni care au dublă cetățenie română și belgiană. De asemenea, am participat la o slujbă la o biserică neoprotestantă, în așa fel încât la cele două întâlniri să înțeleg mai bine problemele pe care le are comunitatea românească din Belgia, să vedem cum ne putem implica să-i susținem, să-și păstreze tradițiile, identitatea și să se raporteze mai bine la autoritățile din Belgia”, a subliniat premierul.
Un alt punct pe agenda vizitei l-a reprezentat dialogul cu europarlamentarii coaliției. „Am discutat despre principalele probleme pe care le avem și despre colaborarea pe care o putem avea în perioada următoare în susținerea proiectelor care sunt legate de România în Parlamentul European”, a explicat acesta.
Discuții cu europarlamentarii și oficialii Comisiei Europene
În continuarea programului, Bolojan a enumerat și întrevederile cu oficiali ai Comisiei Europene. „Luni am avut trei întâlniri importante. Prima cu comisarul Valdis Dombrovskis, comisarul pentru economie, a doua cu comisarul pentru apărare, domnul Andrius Kubilius, și a treia întâlnire cu doamna vicepreședintă a Comisiei, Roxana Mânzatu”, a precizat premierul.
Discuțiile cu Dombrovskis au vizat aspectele bugetare și fondurile europene din cadrul PNRR. „În baza discuțiilor care au avut loc în săptămânile premergătoare între echipele tehnice ale Ministerului de Finanțe și cele ale Comisiei am convenit un deficit cu care România să închidă anul acesta de 8,4% din PIB. Asta înseamnă un deficit de aproximativ 159 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă aproape 32 de miliarde de euro”, a arătat Bolojan.
El a explicat și impactul real al pachetului de măsuri adoptat: „Efectele scontate să fie anul acesta de aproximativ 0,6-0,7% din PIB. Asta pentru că anul acesta efectele sunt doar pe ultimele 3-4 luni de zile și, deci, prin anualizare se diminuează foarte mult, iar anul viitor efectele măsurilor ar fi de peste 2,5% din PIB. Ceea ce ar însemna că, dacă anul acesta respectăm această țintă de deficit, anul viitor am putea să ne apropiem de o țintă de peste 6%, puțin peste 6% din PIB, și în felul acesta să intrăm într-o traiectorie normală în care cheltuielile primare să scadă în mod constant. Anul acesta ținta este să nu depășească o valoare de 2,8%”.
Impactul bugetar și PNRR
În privința principalului factor de presiune bugetară, premierul a atras atenția asupra costurilor generate de dobânzi. „Inițial s-a estimat un cost de puțin peste 40 de miliarde de lei, iar la o evaluare din această toamnă costul va depăși 50 de miliarde. Deci acesta, să spunem, este principala influență legată de componenta de deficit”, a spus Ilie Bolojan.
Șeful Guvernului a pus accentul pe echilibrul financiar și pe reformele structurale. „Este important că comisarul și echipa Comisiei au înțeles măsurile care au fost luate de către România și importanța acestora, dar și situația dificilă bugetară în care ne găsim. Nu putem să considerăm că această înțelegere este un fapt împlinit, decât în condițiile în care vom respecta disciplina bugetară, atât anul acesta, cât și anul viitor. Vom continua cu seriozitate reformele care trebuie să aibă în vedere scăderea cheltuielilor și un stat mai eficient și, de asemenea, să menținem o stabilitate politică”, a declarat Bolojan.
Premierul a subliniat că bugetul din acest an include o pondere record a investițiilor: 149 de miliarde de lei, echivalentul a circa 7,8% din PIB. El a precizat că prioritatea Guvernului rămâne atragerea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență. „Mai avem de cheltuit anul acesta și anul viitor peste 10 miliarde de euro și este cea mai importantă componentă care ne va ocupa o bună parte din spațiul bugetar pentru investiții, iar concentrarea pe componenta de investiții este să absorbim acești bani”, a punctat premierul.
O altă temă centrală a discuțiilor cu oficialii europeni a fost apărarea. România va beneficia, prin programul SAFE, de un credit suplimentar de 16,6 miliarde de euro. Din această sumă, 12,5 miliarde sunt destinate direct cheltuielilor militare, iar peste 4 miliarde vor merge către transporturi, în special pentru proiecte de mobilitate civilă și militară.
„Am discutat cu comisarul european și echipa tehnică toate detaliile legate de acest program în așa fel încât până la jumătatea lunii octombrie să avem o primă listă a proiectelor care ar face parte din propunerile României (...), iar la finalul lunii noiembrie, lista de propuneri a României negociată pe componenta de apărare să fie depusă la Comisie în așa fel încât acest pachet să aibă aprobarea finală”, a explicat Bolojan.
Programul SAFE și investițiile strategice
Șeful Executivului a evidențiat și impactul pozitiv al creditului SAFE asupra deficitului și sustenabilității bugetare. România s-a angajat să mențină cheltuielile de apărare la cel puțin 2,2% din PIB, dintre care aproape 1% este destinat achizițiilor militare. „Această cotă de 1%, în următorii cinci ani de zile, va fi acoperită de acest program SAFE, ceea ce înseamnă că avem garanția că programele României absolut necesare pentru apărare au o finanțare constantă și bugete asigurate în anii următori”, a arătat premierul.
El a adăugat că împrumutul este mult mai avantajos decât finanțările actuale de pe piețele internaționale. România va plăti dobânzi de patru ori mai mici, beneficiază de o perioadă de grație de 10 ani, iar rambursarea se va face pe parcursul a 40 de ani.
Din cele peste 4 miliarde de euro dedicate transporturilor, cea mai mare parte va fi direcționată către proiecte de infrastructură rutieră din zona Moldovei. Sunt vizate două tronsoane esențiale: Pașcani–Suceava–Siret, care ar lega direct nordul țării de București, și Pașcani–Iași–Ungheni, ce ar conecta România cu Republica Moldova. Ambele proiecte sunt evaluate la peste 3 miliarde de euro. „Fără menținerea lor în programul SAFE, nu am fi avut finanțarea ca în următorii 2-3 ani de zile să începem aceste lucrări”, a subliniat Bolojan.
Premierul Ilie Bolojan a susținut o conferință de presă după ce Curtea Constituțională a tranșat parțial disputa privind legile incluse în al doilea pachet de măsuri pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea. Judecătorii au decis să respingă obiecția referitoare la legea de eficientizare a activității unor autorități administrative autonome, însă au amânat până la 8 octombrie pronunțarea asupra proiectelor considerate sensibile, printre care se numără și reforma pensiilor magistraților, un dosar care influențează direct mandatul șefului Executivului.
Infrastructura din Moldova
Premierul a subliniat importanța menținerii proiectelor de infrastructură nord-sud din Moldova în programul SAFE. „Sper și voi face tot ce este posibil împreună cu colegii noștri, pentru ca aceste două proiecte importante pentru conectivitatea civilă și militară în zona de nord a României să rămână în acest program, în așa fel încât să se poată continua lucrările din primăvara anului viitor pe cele două tronsoane, în așa fel încât în următorii doi-trei ani de zile să putem spune că Moldova, cel puțin pe componenta nord-sud, are o infrastructură conectivă importantă”, a explicat Bolojan.
Premierul a amintit și întâlnirea cu vicepreședintele Comisiei Europene, Roxana Mânzatu, unde au fost discutate aspecte legate de viitorul program de finanțare european. „Am discutat aspecte foarte importante legate de viitorul program de finanțare european, în așa fel încât să fim cât mai bine pregătiți pentru negociările care vor începe în această toamnă și probabil vor dura până la sfârșitul anului viitor și, de asemenea, pe mutarea unor componente din Fondul Social European pe niște transferuri financiare pe componenta de asistență medicală. Și doresc să-i mulțumesc doamnei Roxana Mânzatu pentru înțelegerea de care a dat dovadă. În felul acesta, România va transfera câteva sute de milioane de euro pe componenta de spitale, în așa fel încât spitalele care nu au mai rămas în PNRR pentru a fi finanțate să aibă asigurată finanțarea lor, completând suma pe care o avem pe programul de sănătate”, a spus șeful Guvernului.
Bolojan a explicat că până la sfârșitul lunii noiembrie va fi finalizată lista proiectelor incluse în Programul Operațional Sănătate, iar suma alocată componentelor de sănătate va fi practic dublată, astfel încât lucrările să poată fi finalizate în a doua jumătate a anului viitor. Premierul a subliniat că rectificarea de buget, care va fi publicată pentru consultare până vineri, va fi aprobată într-o ședință extraordinară a Guvernului cel târziu marți, pentru a asigura plățile curente, completarea sumelor necesare pe asistență socială și o suplimentare pe componenta de investiții.
El a atras atenția asupra presiunilor pe buget generate de investițiile din fondurile europene. „Așa cum știți, am supracontractat sume importante pe proiectele din fondurile europene. Practic ne-am dublat sumele care ne-au fost alocate în loc de puțin peste 20 de miliarde de euro grant și împrumut. Contractele semnate au fost de aproximativ 40 de miliarde de euro, dacă le scădem pe cele care au fost denunțate, deci acolo unde nu s-au semnat contractele. Asta înseamnă presiuni puternice pe buget atât anul acesta, cât și anul următor”, a explicat Bolojan.
Șeful Executivului a precizat că reducerile de cheltuieli de funcționare vor permite alocarea de fonduri suplimentare pentru finalizarea proiectelor de investiții din PNRR. Acestea includ lucrări de renovare și dotare a școlilor, precum și proiecte de eficiență energetică. Bolojan a subliniat importanța respectării jaloanelor PNRR, pentru ca în ședința Comisiei Ecofin din noiembrie să fie aprobat planul și să poată fi depusă cererea de plată numărul 4, care ar asigura cel puțin un miliard de euro pentru continuarea proiectelor și menținerea echilibrelor bugetare.
Ce se întâmplă cu adaosul comercial
Un alt subiect abordat de premier a fost plafonarea adaosului comercial la produsele alimentare. „Am luat decizia să continuăm plafonarea adaosului comercial la produsele alimentare și în ședința de guvern de mâine, acest proiect va fi pe ordinea de zi și se va prelungi cu șase luni de zile. Acest lucru s-a făcut atât pe baza discuțiilor din coaliție, dar și pe baza discuțiilor cu rețelele de magazine și cu producători”, a declarat Bolojan. El a subliniat că deciziile trebuie să se bazeze pe analize serioase și nu pe criterii populiste, adăugând că intervențiile în piață nu reprezintă o soluție reală pentru scăderea prețurilor. „Soluțiile înseamnă să avem mai multă producție. Este foarte important să ne creștem producția și procesarea produselor agroalimentare, pentru că trebuie să recunoaștem că am valorificat puțin potențialul agricol al României”, a explicat premierul.
În continuare, Bolojan a detaliat măsurile de susținere a producătorilor români. Aceștia vor fi sprijiniți să își crească capacitatea de producție sau să își diversifice activitatea, pentru a reduce dependența de importuri. „Gândiți-vă că, de exemplu, carnea de porc este importată într-o pondere mare, alimentele pentru animale sunt importate aproape în totalitate, furaje pentru animale și așa mai departe. O a doua componentă pe care am discutat-o cu marile rețele de magazine este susținerea exporturilor românești”, a precizat șeful Guvernului. El a mai subliniat că România trebuie să încurajeze investițiile străine în domeniul procesării, astfel încât companiile internaționale să fie prezente pe piața românească, generând locuri de muncă și câștiguri suplimentare.
Reforma administrației publice locale
Premierul a abordat și reforma administrației publice locale, insistând asupra importanței reducerii cheltuielilor structurale. „Acest pachet pe administrație nu a intrat în ultima asumare de răspundere și, cu toate că este un pachet foarte important, care face administrația mai eficientă și sprijină decentralizarea, fără reducerea de cheltuieli această reformă este incompletă. Cheltuielile structurale se fac an de an pentru cei 130.000 de angajați din administrație și trebuie asigurate lunar, indiferent de performanță”, a explicat Bolojan.
El a evidențiat diferențele între autoritățile locale care gestionează eficient resursele și cele care depășesc limitele rezonabile. „Dacă ne-am limita doar la reducerea unor cheltuieli de funcționare pentru servicii, am face doar economii temporare, iar o reducere procentuală aplicată tuturor ar nedreptăți pe cei care și-au gestionat cu grijă banii. În condițiile în care se reduc cheltuielile pentru iluminat public sau încălzirea școlilor, am perturba structuri de bază, dar lăsăm angajați în plus care nu justifică cheltuielile”, a punctat premierul. Bolojan a subliniat că autonomia locală presupune atât drepturi, cât și obligații care trebuie respectate.
Acesta a subliniat importanța respectării principiilor autonomiei locale. „Autonomia locală are atât legile ei, cât și drepturile ei, dar are și obligațiile ei. Nu poți să pretinzi autonomie locală pe banii statului, pe banii cetățenilor, pe care nu îi avem. Și așa cum știți, împrumutăm, ați văzut și anul acesta, 32 de miliarde de euro în acest an. Prin urmare, fără o reducere de cheltuieli care să însemne cel puțin 2 miliarde de lei, este imposibil ca în anii următori, guvernele României, indiferent care vor fi, să acopere supracontractarea de 4,2 miliarde de lei, de exemplu, pentru PNRR, sau creșterile de miliarde pe programul Anghel Saligny, care sunt solicitate în continuare. În fapt, este vorba de reduceri contra investiții. Acestea sunt principalele probleme la care am făcut referire”, a concluzionat Bolojan.
Sesiune de întrebări
Un reporter l-a întrebat pe Bolojan dacă menține opinia exprimată anterior, potrivit căreia, dacă CCR ar declara neconstituțională vreo lege din pachetul 2, guvernul nu ar mai avea legitimitate și credibilitate, iar el ar trebui să demisioneze. Premierul a răspuns că guvernul a întocmit proiectele respectând toate rigorile constituționale și că așteaptă decizia Curții la termenul stabilit, adăugând: „Am văzut în permanență discuții legate de demisie, dar nu la asta mă gândesc acum. Mă gândesc la măsurile pe care trebuie să le luăm în perioada următoare, cum să ieșim cu țara noastră la liman, cum să ne dezvoltăm, iar stabilitatea politică joacă un rol important în acest lucru. Eu am spus și continui să spun că voi rămâne în această funcție atât cât voi putea face ceva relevant. Dacă voi lua vreodată decizia să demisionez, vă voi anunța; eu nu e nevoie ca la fiecare întâlnire să mă adresați aceeași întrebare sau să speculați”.
Un alt reporter a ridicat subiectul dronelor și al ședinței CSAT programate pentru ziua următoare. Ea a întrebat cine ar fi trebuit să dea undă verde piloților pentru doborârea unei drone care a intrat în spațiul aerian. Premierul a precizat că declarațiile legate de subiecte de pe ordinea de zi sau alte lămuriri vor fi făcute după ședința CSAT și că nu are alte comentarii în legătură cu declarațiile anterioare despre drone.
Un reporter l-a întrebat despre reținerea lui Horațiu Potra, iar Bolojan a spus: „Nu am alte informații. Orice cetățean care este dat în urmărire generală urmează procedurile stabilite. Ministerul Justiției trebuie să-și facă datoria și sigur urmează procedurile legale care sunt stabilite. Altceva nu vă pot spune”. La o solicitare de confirmare, premierul a reiterat că nu poate face alte declarații.
Un jurnalist a readus în discuție problema pensiilor, amintind declarația premierului conform căreia, dacă vârsta de pensionare nu va crește la toate categoriile, inclusiv la pensiile speciale, sistemul de pensii va ajunge într-o situație de nesustenabilitate în 5–10 ani. Bolojan a explicat necesitatea creșterii numărului de oameni activi în economie: „Una din problemele mari ale României este că veniturile colectate la bugetul de stat vin doar de la cei care lucrează aici. Cu cât vom avea mai mulți oameni care lucrează în România, cu cât ei vor câștiga mai bine, cu cât firmelor le va merge mai bine și oamenii vor avea mai multe oportunități, cu atât, fără să creștem impozitele, vom avea o bază de impozitare mai mare și vom putea să asigurăm servicii de sănătate, de educație și așa mai departe mai bune”.
Premierul a subliniat că doar 53% dintre românii între 55 și 64 de ani lucrează, în timp ce ceilalți fie au ieșit la pensie, fie sunt plecați în străinătate, fie nu sunt implicați în economia activă. El a afirmat că guvernul trebuie să ia măsuri pentru a reduce excepțiile legate de pensionările anticipate și pentru a crește vârsta de pensionare cât mai aproape de standard, pentru a asigura echitate socială și sustenabilitate economică. De asemenea, a atras atenția asupra duratei ajutorului de șomaj și asupra muncii la negru, subliniind că reducerea acestora va contribui la creșterea veniturilor bugetare și la implicarea reală a cetățenilor în economie.
Întrebat dacă se referă la vârsta standard de pensionare, Bolojan a clarificat: „Nu la vârsta de pensionare standard, dar avem nenumărate excepții și trebuie să creștem această vârstă de pensionare. Nu mai putem să ne pensionăm oamenii la 48, 49, 50 de ani în niciun domeniu, pentru că nu este sănătos, nu mai este suportabil și este nedrept pentru toți cetățenii care lucrează până la 65 de ani”.
Reporterii au adresat mai multe întrebări privind impactul bugetar al măsurilor, menținerea disciplinei fiscale și posibilele modificări ale taxelor pentru companii. Florin Răvdan, de la DC News, a solicitat clarificări legate de economiile estimate pentru anul viitor, respectiv 2,5% din cheltuieli, care ar urma să aducă deficitul în jurul a 6%. Bolojan a subliniat că menținerea disciplinei fiscale și implementarea reformelor este esențială, mai ales în contextul presiunii mari pe componenta de investiții. „Gândiți-vă că avem fondurile din PNRR, care trebuie consumate până în toamna anului viitor și legate ele sunt alte cheltuieli care nu sunt asigurate din aceste fonduri, care trebuie puse de la bugetul de stat. Aici este o presiune foarte mare și, practic, lucrurile sunt foarte clare. Trebuie să scădem cheltuielile statului ca să putem asigura continuarea acestor investiții”, a explicat premierul.
Întrebat dacă vor fi majorate taxele pentru companii de la 1 ianuarie, Bolojan a respins această posibilitate, afirmând că etapa consolidării veniturilor s-a încheiat și că viitoarele eforturi se vor concentra pe reducerea cheltuielilor de funcționare și pe reforme structurale. Premierul a menționat sectoarele strategice, precum energia, procesarea produselor agricole, industria alimentară și îngrășămintele chimice, subliniind importanța valorificării resurselor de gaz din Marea Neagră începând cu 2027. Referitor la riscul de recesiune, Bolojan a arătat că măsurile aplicate au avut un efect ușor contracționist, însă creșterea economică a României rămâne influențată de dinamica economiilor europene. „Estimez că nu ar trebui să avem o recesiune anul următor, creșterea de TVA trebuie să se încetinească și să înceapă, din primele luni ale anului viitor, scăderea TVA-ului”, a precizat acesta.
Din perspectiva deficitului bugetar, o jurnalistă a ridicat problema diferențelor între ținta pe cash de 8,4% pentru 2024 și deficitul efectiv de anul trecut, de 8,65%, precum și provocările legate de rectificarea bugetară, estimată la 80 de miliarde de lei. Bolojan a explicat că impactul pe acest an este în jur de 0,6-0,7% din BID și că amânarea deciziilor CCR asupra pachetului 2 determină o presiune suplimentară asupra autorităților de reglementare, obligate să reducă salariile și personalul excedentar.
Premierul a insistat asupra importanței disciplinei fiscale și a acțiunii unitare în coaliție. „Reducerea de personal în administrația centrală înseamnă că fiecare ministru, cunoscând realitățile din ministerul său, trebuie să ia măsuri punctuale, să-și analizeze instituțiile, să vadă câte servicii de concentrare are în fiecare județ, dacă pot fi fuzionate și multe pot fi fuzionate, cu reducere de personal. Gândiți-vă că s-a făcut o fuziune între Agenția Națională de Mediu și cea de Arii Protejate. Înțeleg că adunate aveau 1.700 de angajați, iar după fuziune au apărut 2.000 de posturi. Aceasta înseamnă să nu tratăm lucrurile serios, iar astfel de greșeli nu trebuie să se mai repete. Nu trebuie să mimăm că luăm măsuri, ci chiar trebuie să le implementăm”, a afirmat Bolojan.
Premierul a avertizat că orice întârziere în aplicarea măsurilor poate genera complicații ulterioare și costuri suplimentare, atât din punct de vedere financiar, cât și social. Presiunea pe investiții rămâne ridicată din cauza supracontractărilor și a dificultății de a gestiona lucrări cu termene diferite. „Dacă respectăm toate aceste lucruri, țintele de deficit care sunt programate vor fi respectate. Dacă nu, există riscul să ieșim din aceste cifre”, a spus Bolojan.
Întrebat dacă Guvernul a reușit să identifice resursele necesare pentru acoperirea tuturor cheltuielilor, premierul a răspuns: „4,2 miliarde doar pe componenta Ministerului Dezvoltării; mai sunt peste 3 miliarde pe Ministerul Mediului și așa mai departe. Domnul ministru Nazare, la publicarea rectificării de buget, vă va răspunde, așa cum fac eu, la toate întrebările pe care dânsul le are”. Totodată, Bolojan a ținut să facă o precizare: „Am spus scădere de inflație anul viitor. Dacă am spus reducere de TVA, înseamnă că m-am exprimat greșit, ca să fie lucrurile cât se poate de clare”.
Chestionat despre posibile reduceri ale subvențiilor partidelor, șeful Executivului a reiterat ideea că efortul bugetar trebuie împărțit echitabil: „Din punctul meu de vedere, toată lumea trebuie să fie parte la acest efort național, inclusiv partidele politice. Și dacă se propune, de exemplu, o reducere de 10% a posturilor în administrație, cel puțin în cea locală, nu văd de ce acest procent nu s-ar aplica și partidelor politice. Sunt convins că nu ar fi o catastrofă”.
Întrebat despre acuzațiile formulate de sindicatul angajaților din Guvern după ce șeful Cancelariei, Mircea Jurca, a cerut liste cu participanții la proteste, premierul a negat că ar fi avut cunoștință de asemenea demersuri: „Nu știam asta. Știu doar că l-am întrebat pe domnul ministru Pîslaru, când a fost mitingul angajaților Ministerului Fondurilor Europene, dacă sunt liberi sau dacă sunt plătiți în ziua respectivă, și l-am rugat să verifice. Cred că dacă participi la alte activități, în afară de cele de muncă, trebuie să-ți asumi acest lucru”.
O parte consistentă a conferinței a fost dedicată celui de-al treilea pachet de măsuri, aflat în pregătire. Premierul a arătat că acesta va viza în primul rând administrația publică, cu accent pe eficiență și reducerea aparatului central, dar și pe eliminarea cumulului pensiei cu salariul și pe clarificarea regulilor de pensionare: „Un astfel de proiect, care stabilește reguli generale de reducere a aparatului în administrația centrală și în serviciile deconcentrate, poate să fie parte a acestui pachet. Lucruri care să însemne, de exemplu, interdicția cumulului pensiilor cu salariul mi se par că ar fi un lucru bun”.
Bolojan a vorbit și despre necesitatea unor proiecte strategice în domeniul energiei, amintind centrala de la Iernut, blocată de ani de zile, și necesitatea dezvoltării capacităților de stocare: „Ar trebui să ne susținem proiectele care înseamnă acumulare de energie. Sunt foarte importante. Asta înseamnă proiecte mari de stocare, asta înseamnă proiecte de pompaj din marile lacuri, în așa fel încât să pompezi apa la prânz, când energia este la preț practic zero, și să uzinezi seara când prețul este maxim”.
În privința situației economice generale, premierul a reiterat că România nu mai poate continua la nesfârșit pe baza împrumuturilor externe: „Nu mai există bani, dar există solicitări pentru investiții, pentru alte proiecte. Și trebuie înțeles că, dacă vrem să existe posibilitatea să alocăm acești bani, trebuie să reducem de undeva, pentru că nu mai putem continua cu aceste împrumuturi mari. Am mai putea continua un an, doi, trei, dar după care va fi doar o problemă de timp până am intra în colaps, pentru că dobânzile, anul acesta, depășesc 10 miliarde de euro”.
O altă temă fierbinte a vizat combinatul siderurgic de la Galați, aflat în dificultate. Întrebat despre datoria mare către stat și creditele acordate de EximBank, premierul a precizat că situația este analizată: „Corpul de control al Guvernului verifică modul în care s-a dat acest credit – la finalul controlului se va prezenta un raport. Interesul țării noastre este să avem un sector care funcționează în această zonă, pentru că tot ce înseamnă construcții în România se bazează pe o componentă importantă care ține de metal. Ar fi bine să nu distrugem toate aceste active”.
De asemenea, Bolojan a anunțat că sprijină listarea la bursă a unor pachete minoritare din companiile de stat: „Unul din jaloane este și acesta și personal sunt un susținător al listării companiilor și al vânzării unor pachete minoritare, subliniez minoritare, în așa fel încât, pe de o parte, să avem un aport de capital, dar, pe de altă parte, să asigurăm o mai bună administrare a acestor companii”.
În final, premierul a transmis că rămâne un susținător al transparenței și a confirmat că măsuri suplimentare de responsabilizare a instituțiilor publice ar putea fi incluse în viitorul pachet legislativ.