Tot mai mulți pacienți care s-au vindecat de boli virale precum COVID-19, gripa sezonieră sau mononucleoza se confruntă cu simptome persistente și debilitante. Printre cele mai raportate manifestări se numără oboseala accentuată, cronică, dificultățile de concentrare, scăderea toleranței la efort, amețelile, durerile musculare și problemele digestive. Adesea, aceste simptome se intensifică după activitate fizică, un fenomen cunoscut drept „stare de rău post-efort”.
Această constelație de simptome este încadrată medical sub termenul de encefalomielită mialgică/sindrom de oboseală cronică (ME/CFS). Clasificată de către Organizația Mondială a Sănătății drept o afecțiune post-virală, ea este recunoscută și de CDC (Centrul pentru Controlul Bolilor din SUA) ca o tulburare neurologică.
Deși simptomele de lungă durată după o infecție nu sunt o noutate, pandemia de COVID-19 a pus reflectoarele asupra acestei probleme de sănătate globală. Potrivit estimărilor, din 2020 până în prezent, peste 400 de milioane de persoane au dezvoltat long-COVID – iar aproape jumătate dintre acestea prezintă semne similare cu ME/CFS.
Chiar dacă multiple teorii au încercat să explice mecanismul care stă la baza acestor afecțiuni, până în prezent nu s-a ajuns la un consens clar. Un grup internațional de cercetători vine acum cu o ipoteză nouă, care ar putea deschide o direcție promițătoare în înțelegerea acestor boli.
Echipa de cercetare, specializată în studiul sistemului cardiovascular și al proceselor inflamatorii în bolile virale și post-virale, își axează investigațiile pe coagulare, inflamație și rolul celulelor endoteliale - celulele care tapetează interiorul vaselor de sânge și reglează funcții esențiale precum dilatarea, coagularea și răspunsul imun.
Ultima analiză realizată de aceștia explorează modul în care ME/CFS și long-COVID se declanșează și evoluează, dar și felul în care simptomele își fac simțită prezența în întreg organismul. Scopul este de a identifica mecanismele patologice care le susțin, pentru a putea dezvolta instrumente mai eficiente de diagnostic și tratament.
Ipoteza celulelor endoteliale senescente (celule "zombie")
Potrivit cercetătorilor, anumite virusuri pot transforma celulele endoteliale într-o formă anormală, inactivă parțial, denumită „senescență celulară” - o stare în care celulele nu se mai divid, dar continuă să emită semnale care activează haotic sistemul imunitar. Aceste semnale pot conduce la formarea de microcheaguri și împiedică procesul normal de dizolvare a acestora, blocând circulația sângelui și reducând aportul de oxigen în țesuturi.
Această teorie plasează celulele senescente - sau „celulele zombie” - în centrul bolilor post-virale și leagă într-un singur fir logic o serie de simptome altfel disparate: de la cheagurile de sânge microscopice și lipsa de oxigen, la tulburările cognitive, amețeală, permeabilitate intestinală crescută și deficiențe în răspunsul imun.
Cum devin celulele „zombie”
Virusuri precum SARS-CoV-2, Epstein-Barr, HHV-6, virusul gripal A sau enterovirusurile pot ataca direct celulele endoteliale, afectând structura vaselor de sânge. Unele dintre acestea au fost deja asociate cu declanșarea senescenței în aceste celule.
Studii recente au arătat că SARS-CoV-2 poate induce acest proces în diverse tipuri celulare, inclusiv endoteliale. Proteinele sale interferează cu procesele de reparare a ADN-ului celular, forțând celula să intre într-o stare de senescență. În plus, celulele deja senescente devin mai vulnerabile la atacuri virale, ceea ce explică de ce mai multe tipuri de virusuri pot provoca aceleași boli cronice. Chiar și virusul gripal A are această capacitate.
Lanțul efectelor fiziologice
Odată ajunse în starea de „zombie”, celulele vasculare eliberează substanțe care îngroașă sângele, generând formarea de microcheaguri care încetinesc circulația. Astfel, oxigenul ajunge mai greu la țesuturi și mușchi, ceea ce duce la epuizare.
Problema devine mai gravă în timpul efortului fizic. În loc ca vasele să se dilate, ele se contractă, împiedicând oxigenarea corectă a musculaturii, iar pacienții se prăbușesc fizic a doua zi. La nivel cerebral, celulele afectate limitează circulația sanguină și favorizează inflamația, ceea ce explică episoadele de confuzie mentală și amețeală.
La nivelul intestinului, bariera protectoare devine mai permeabilă, permițând fragmentelor bacteriene să pătrundă în sânge și să provoace inflamații sistemice. Iar cum vasele de sânge irigă întregul organism, chiar și o cantitate redusă de celule senescente poate cauza multiple simptome simultan.
Un sistem imunitar slăbit prelungește suferința
În mod normal, organismul are capacitatea de a elimina celulele senescente prin intermediul unor mecanisme imunitare – precum celulele natural killer, macrofagele sau proteinele sistemului complement. Dar în cazul pacienților cu long-COVID și ME/CFS, aceste mecanisme sunt adesea afectate. Eficiența acestor celule și proteine este redusă sau perturbată.
În plus, celulele senescente pot emite semnale care resping intervenția imună, ceea ce le permite să persiste în organism. Astfel, se creează un cerc vicios între sistemul vascular și cel imunitar, în care celulele afectate continuă să prolifereze, alimentând cronicizarea bolii.
Direcțiile viitoare ale cercetării
În Statele Unite este deja în desfășurare un studiu clinic care investighează rolul senescenței în long-COVID. Echipa de cercetători implicată în acest demers analizează diferite metode pentru a identifica semnele de îmbătrânire celulară la nivelul endoteliului.
În laborator, celule endoteliale sănătoase sunt expuse la probe de sânge recoltate de la pacienți, pentru a observa dacă acestea intră în starea de senescență. În paralel, se testează tehnologii imagistice avansate și sonde fluorescente capabile, în viitor, să detecteze aceste celule direct în organism. Biopsiile ar putea confirma ulterior rezultatele obținute prin scanare.
Obiectivul final al cercetării este clar: identificarea celulelor endoteliale senescente în corpul uman. Această descoperire ar putea reprezenta baza pentru noi studii clinice și ar deschide calea către terapii inovatoare, axate pe eliminarea directă a acestor celule - cu scopul de a repara vasele de sânge și de a reduce povara bolilor cronice asociate infecțiilor virale, conform Reuters.
CITEȘTE ȘI: Sunt suficient de bolnav pentru a-mi lua o zi liberă de la serviciu? Ce trebuie să știe angajații